El a menționat că organizația elaborează rapoarte de alternativă a cheltuielilor partidelor politice, care în multe cazuri arată diferit de cele pe care le prezintă la CEC, fapt ce ar demonstra că modul de raportare financiară lasă de dorit. „De cele mai dese ori s-a constat că există diferențe între informațiile prezentate la CEC și informațiile observatorilor noștri din teritoriu”, a declarat Pavel Postică.

Și președinta CEC Alina Russu admite că legislația privind finanțarea partidelor politice nu este perfectă. Totodată, ea a menționat că obligativitatea rapoartelor financiare, intrată în vigoare în 2016 este un pas înainte, iar alegătorii, studiind aceste date își pot face concluzii referitor la activitatea partidelor.

„Raportul financiar reflectă de fapt activitatea partidului politic și fiecare cetățean poate să-și facă concluziile sale inclusiv și în funcție de modul de gestionare financiară a activităților partidului politic”, a afirmat președinta Comisiei.

Potrivit rapoartelor financiare, cele mai multe venituri în 2017 le-a avut Partidul Democrat – aproape 60 de milioane de lei, urmat de Partidul Comuniștilor care a acumulat de aproape două ori mai puțin. Cea mai mare parte a veniturilor – aproximativ 26 de milioane de lei, PCRM le-a acumulat datorită vânzării unui imobil. 

Cel puțin o treime din partidele politice din Republica Moldova, practic, nu au avut activități în anul 2017.