R. Moldova importă multe mărfuri din Ucraina și apoi le exportă în România și multe mărfuri din România sunt importate de către R. Moldova și apoi exportate în Ucraina, menționează sursa citată.

„România este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova, este cel mai mare investitor de bună credință în Republica Moldova și este țara care depune toate eforturile ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 1 decembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

„În Republica Moldova sunt slab dezvoltate exporturile. Țara este slab competitivă pe plan internațional. A avut o dependență puternică de Federația Rusă, dar nu o mai are. În 1997 circa 58% din exporturile moldovenești mergeau către Federația Rusă. Dacă se lua în considerare și țările Comunității Statelor Intependente (CSI), Republica Moldova era practic integrată, privind exporturile, doar în CSI. România la acea vreme deținea o cotă de 6,7%. Apoi, a crescut constant și stabil, iar astăzi este principalul și unicul partener comercial al Republicii Moldova”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.

Expertul spune că în acest an sunt două recorduri privind exporturile moldovenești. România deține cea mai mare cotă în exportul produselor moldovenești din toată istoria Republicii Moldova – 32,9% sau 1/3; iar Federația Rusă 3,5% – cea mai mică pondere din toată istoria Republicii Moldova. „Practic Federația Rusă a dispărut ca țară de destinație pentru mărfurile moldovenești. Exporturile spre România sunt astăzi de 10 ori mai mare decât în Federația Rusă. În 1997, exporturile moldovenești spre Rusia erau de 8 ori mai mari decât în România. Lucrurile s-au inversat”, a spus expertul.

Economistul declară că în perioada 1996-2000, Republica Moldova exporta în CSI - 62,7% din toate mărfurile, iar în Uniunea Europeană (UE) – 30,1%. În perioada 2001-2005, 37,7% era ponderea exporturilor în UE și 54,1% în CSI. Din 2006, exporturile moldovenești către UE au trecut de 50%, iar spre CSI au coborât sun 40%. În perioada 2016-2020, exporturile moldovenești spre UE au ajuns la 66,7%, iar spre CSI au coborât la 14,8%. În prezent, exporturile Republicii Moldova spre UE sunt de 59%, iar către CSI – 8,8%. „Scăderea către UE este din cauza că nu avem încă o integrare puternică în UE. Totodată, trebuie să avem și o diversificare a exporturilor către ate piețe. Exporturile de 50-60% spre UE este mai mult decât suficient. Spre CSI - 10% este suficient. Restul 30-40% trebuie să ajungă și pe piețe noi, cum este piața Chinei, Turciei, din Africa de Nord. 44,3% din toate exporturile moldovenești către UE sunt realizate în România. Pe locul II este Italia  – 13,9%, pe locul III – Germania cu 11,9%. Alte țări sunt sub 6%”, a declarat economistul.

Analistul economic menționează că Republica Moldova nu este doar malul drept, dar este și regiunea separatistă transnistreană, care în prezent are un volum al comerțului extern cu România de 300 de milioane de dolari. În 2021 a fost 320 de milioane dolari. Exporturile în România din regiunea separatistă transnistreană au fost 127 de milioane de dolari în 2022 și tot de 127 de milioane de dolari vor fi în acest an. Importurile au scăzut la 214 milioane de dolari în 2021 și la 130 de milioane de dolari în 2022. În 2023 se vor ridica la 170 de milioane de dolari. Exporturile din regiunea separatistă transnistreană, în toate țările, în doi ani au scăzut, de două ori, de la 640 de milioane de dolari, cât a avut exporturi, fără Republica Moldova, la ceva mai mult de 300 de milioane de dolari în acest an. Practic, exporturile din regiunea separatistă transnistreană în toate țările s-au redus de două ori, cu excepția României, unde au fost menținute volumele de exporturi.

„Regiunea separatistă transnistreană în interiorul Republicii Moldova nu face exporturi, dar vânzări. Volumul exporturilor din regiune, plus vânzările pe malul drept a Nistrului, a fost în 2021 de 940 de milioane dolari, iar în acest an va fi de 700 de milioane dolari. Ceea ce vinde regiunea separatistă transnistreană mărfuri pe malul drept, în acest an va atinge un record absolut – 53,3%. În regiune este o prăbușire a exporturilor și ceea ce le menține vânzările sunt vânzările pe care le fac pe malul drept. Spre România, în 2005 erau 3,5% din toate vânzările din regiunea separatistă transnistreană. Astăzi au ajuns la 18%. România și Republica Moldova asigură 70% din consumul tuturor mărfurilor care ies din regiunea separatistă transnistreană”, a menționat analistul economic.

Veaceslav Ioniță susține că Federația Rusă, în acest an, are un record absolut negativ. Dacă în Federația Rusă în 2006 mergeau 46% din toate mărfurile din regiunea separatistă transnistreană, în acest an au ajuns la minimum istoric de 7,6%. În Federația Rusă regiunea separatistă practic nu exportă nimic. În prezent, tot ce se produce acolo, mai mult de jumătate să vinde în Republica Moldova, iar jumătate din ceea ce rămâne, 1/3, se vinde în România, și după aceasta, în UE, încă jumătate. Media pe ultimii cinci ani spune că 48% din exporturile regiunii sunt în UE; 24-25% în Ucraina, care nu mai este membră CSI; 18% în CSI; și 9% în alte țări.

Expertul afirmă că investițiile directe ale României în Republica Moldova au cunoscut un declin până în 2016, când erau de 139 de milioane de dolari sau 5,3% din total. În prezent, au o creștere impresionantă și au ajuns la 430 de milioane de dolari sau 10% din toate investițiile străine în Moldova. În cea mai mare parte se datorează venirii capitalul privat, în special a unor bănci private din România, care au o prezență puternică în Republica Moldova. România și-a crescut cota de investiții de două ori. Fiecare al 10-lea dolar care este investit în Republica Moldova este din România.

Făcând un top al țărilor care au făcut cele mai mari investiții în Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a opinat că trei țări ar trebui să fie excluse: Cipru, Rusia și Olanda. Cele venite din Cipru și Olanda sunt din zone offshore și există bănuiel că este vorba tot capital moldovenesc, dar marcat ca din Cipru și Olanda. Investiția rusească a însemnat privatizări, cedări de active și nu au venit bani din Federația Rusă, cât proprietățile moldovenești au fost transformate în proprietățile lor.

„Cel mai mare investitor străin în Republica Moldova este România, care a realizat investiții de aproape 430 de milioane de dolari; urmat de Germania, cu peste 245 de milioane de dolari. Marea Britanie a oferit suport de 239 de milioane de dolari; urmată de Bulgaria cu peste 215 milioane de dolari. Aceste țări joacă un rol cheie în tot ce înseamnă înnobilarea capitalului din Republica Moldova, aducerea de tradiții europene și apropierea Republicii Moldova de UE”, a conchis Veaceslav Ioniță.