Inițiativa de majorare a bugetului pentru apărare este una pozitivă, având în vedere că securitatea este un domeniu de primă importanță pentru stat, susține expertul Ion Leahu.

„Înțeleg că posibilitățile financiare ale Republicii Moldova sunt foarte modeste. Orice stat care se respectă, care consideră că trebuie să promoveze o politică independentă externă și internă trebuie să aibă resurse de apărare, de asigurare a securității. E bine că statul a găsit resurse de a investi. Însă, nu știm în ce anume se investește, care anume doctrină militară de apărare este în acțiune la Guvernul Republicii Moldova. Este clar că în confruntare terestră, cu implicarea artileriei, tancurilor, noi nu putem ține piept niciunei țări din vecinătate, nemaivorbind de Rusia. În opinia mea, noi ar trebui să investim în comunicații, în primul rând, iar în al doilea în mijloacele de depistare a atacurilor aeriene, fie cu drone, fie cu rachete sau avioane. Asta ar permite să câștigăm timp pentru a informa populația și a-i recomanda să se adăpostească”, spune Leahu.

Bugetul majorat pentru 2023 e binevenit, dar insuficient pentru totalitatea necesităților sistemului național de apărare, consideră expertul Marin Butuc. El a subliniat în acest context că R. Moldova nu face parte din nicio alianță militară și nu are garanții de securitate, ci doar o neutralitate formală:

„Este o inițiativă mult așteptată de către sistemul de apărare național. Trebuie să recunoaștem că bugetul nostru a rămas neschimbat mai bine de zece ani de zile în limita a 0,3% și 0,4% din PIB. A fost un buget insuficient. A fost un buget pentru apărare cel mai mic din regiune, comparabil cu statele de aceeași mărime ca Rep. Moldova. Este salutabilă inițiativa, dar trebuie să recunoaștem că pentru sistemul național de apărare se impun cheltuieli majore în ceea ce privește investiția în acest domeniu. Pentru că atunci când vorbim despre un sistem de apărare se includ foarte multe aspecte ce țin de tehnologii, instruire, modernizare, dotare, infrastructură. Sunt lucruri costisitoare”, menționează Butuc.

Republica Moldova a abordat o poziție de a avea armată fără armată, în care nu s-a investit timp de trei decenii, a amintit și analistul politic Ion Tăbârță.

„Intenționat din 2000 încoace se inoculează, în contextul neutralității, ideea că nu trebuie să ne înarmăm, fiindcă orice înarmare, sporire a capacității noastre de apărare ar însemna să încălcăm acest statut de neutralitate.  Punctul acesta de vedere a fost promovat prin propaganda rusă aici, care știm foarte bine că este puternic prezentă prin actori influenți, fie că sunt politici sau nu. Intenționat s-a inoculat acest punct de vedere și am ajuns, ca și cheltuieli, la o armată națională care să fie întreținută, decât să fie dezvoltată și modernizată, capabilă să apere statul nostru Republica Moldova în cazul unor eventuale riscuri sau provocări”, a spus Tăbârță.

Chiar dacă bugetul destinat apărării este în creștere cu 70% pentru acest an, este cel mai mic din regiune în comparație cu alte state de mărimea Republici Moldova. În anul 2023, bugetul de apărare este de aproximativ 0,5-0,6% din Produsul Intern Brut, în comparație cu aproximativ 2% în statele occidentale.