„Or, micșorarea ratei de bază de regulă duce la creșterea inflației, care și așa a atins cota nedorită de 7,2% anual. Aparent BNM trebuia să ridice rata de bază, dar nu să o micșoreze”, a precizat expertul.

Ce ascunde decizia BNM și care vor fi efectele reale?

În același timp, Veaceslav Ioniță menționează că prin această decizie BNM transmite un semnal clar băncilor și economiei că schimbă politica sa din ultimii ani, este ferm pornită în relaxarea politicii monetare și mizează pe accelerarea procesului de creditare a economiei de către sectorul bancar.

„Criza bancară din 2014 a scos la suprafață multitudinea de probleme care exista în sectorul bancar: calitatea slabă a managementului, proces netransparent de oferire a creditelor, securitate internă slabă etc. Toate aceste lucruri s-au manifestat prin cote neacceptabile a creditelor neperformante în sectorul bancar. Existau domenii de creditare unde creditele neperformante constituiau 30-40%, sau altfel spus băncile nu puteau obține înapoi aproape jumătate din creditele oferite. Acest fapt a obligat BNM pe parcursul a 4 ani să înăsprească fără precedent politica sa de reglementare a sectorului bancar. Au fost formulate cinci obiective de bază, dar scopul constă în: reducerea volumului de credite neperformante și îmbunătățirea administrării în bănci”, se arată în analiza lui Veaceslav Ioniță.

De asemenea, potrivit expertului, aparent aceste obiective au fost realizate, dar cu costuri enorme pentru sectorul bancar, care începe să-și revină în februarie 2018. El menționează că accelerarea inflației în 2019 este provocată de mai mulți factori, dar unul din ei este creșterea îndatorării populației, în special prin creditele de consum.

Totuși, BMN consideră că politica sa extrem de dură în relațiile cu băncile și-a atins obiectivul în 2018, iar acum este nevoie de o relaxare a politicii, fapt care trebuie să ducă la accelerarea procesului de creditare a economiei.

„Miza este că în 2020 băncile vor continua să crediteze activ populația, dar vor începe să crediteze puternic și sectorul real al economiei. Dacă ipoteza BNM se va adeveri, atunci scăderea ratei de bază și relaxarea politicii monetare nu va provoca inflație, dar va provoca creșterea volumului de credite oferite sectorului real al economiei. Aceasta este miza: un sector bancar revigorat gata să crediteze economia la dobânzi reduse. Evoluțiile pozitive din sectorul bancar din ultimii doi ani ne face sa credem ca relaxarea politicii monetare promovate de BNM are toate șansele sa-și atingă scopul propus”, conchide Veaceslav Ioniță.