Din 2010, odată cu crearea Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) s-a intensificat și procesul de înfrățire între localitățile din Republica Moldova și România, susține experta într-un articol postat pe site-ul www.calm.md.

Primii care puneau bazele unei modalități sigure de apropiere a oamenilor din comunitățile lor au fost președintele CALM Tatiana Badan și președintele Asociației Comunelor din România (ACoR) Emil Drăghici.

Nadejda Darie amintește că pe parcursul anilor s-au înfrățit județe cu raioane, comune cu sate și comune, orașe cu orașe. „Aceste deziderate s-au materializat în foarte multe localități în schimburi culturale, educaționale și investiționale. Relația specială pe care o are CALM-ul cu ACoR a făcut posibilă deplasarea a sute de primari și reprezentanți ai APL în România, dar și a motivat colegii noștri din dreapta Prutului să vină în Republica Moldova. În afară de faptul că toate aceste înfrățiri emană energie pozitivă, ele stimulează și capacitățile de accesare a fondurilor europene prin proiecte comune.”

Deocamdată nu se cunoaște numărul exact al localităților înfrățite din România și Rep. Moldova. Într-un răspuns oferit în anul centenarului Unirii de Ministerul Afacerilor Externe deputatului PMP Constantin Codreanu, avizul MAE pentru înfrățirea localităților de pe ambele maluri ale Prutului s-a solicitat pentru peste 500 de acorduri.

Una dintre cele mai recente înfrățiri despre care s-a anunțat în mod public a fost cea a municipiilor Iași și Cahul realizată la 27 martie 2021. Potrivit datelor CALM, campioni la înfrățiri și atragere de fonduri sunt raioanele Ialoveni, Ungheni, Strășeni și altele. Orașul Cimișlia s-a înfrățit cu șapte localități din România.