"Pentru a simți situația, trebuie să înțelegi motivele care au dus la formarea acestei comisii", notează expertul într-un studiu citat de INFOTAG.

Ion Tăbîrță amintește că, în august, în contextul protestelor partidelor de opoziție, în spațiul mediatic a apărut informația precum că președinta fundației "Open Dialog", Ludmila Kozlowska, a fost declarată persona non grata în țările UE. Apoi a început o campanie a presei proguvernamentale, menită să identifice legăturile fundației cu liderii opoziției Maia Sandu și Andrei Năstase. De asemenea, au apărut informații despre implicarea Ludmilei Kozlowska în protejarea intereselor omului de afaceri implicat în furtul miliardului, Veaceslav Platon, și legăturile sale cu oligarhii și chiar cu serviciile speciale rusești.

"Desigur, nu s-a intrat în detalii că, de fapt, acțiunile respectivei fundații, cu participarea politicienilor vizați și a unor reprezentanți ai societății civile, se referă la organizarea unei conferințe la Parlamentul European. Ba mai mult, în urma campaniei a fost creată această Comisie parlamentară care urmează să vină cu anume constatări privind imixtiunea ONG-urilor din exterior în viața politică internă a Republicii Moldova. Guvernarea a refuzat propunerea partidelor din opoziție ca activitatea acestei comisii să fie legată de subiectul finanțării partidelor din Republica Moldova", a menționat expertul.

Potrivit lui Ion Tăbîrță, "mai multe studii și rapoarte realizate de către societatea civilă arată că există probleme la plafoane și la sursele de finanțare a partidelor politice".

"Un studiu recent realizat de Promo-LEX a constat mai multe probleme: CEC tratează selectiv partidele politice. Este vorba de PDM, PSRM și Partidul "Șor", care nu-și raportează toate cheltuielile, în special cele legate de activitatea fundațiilor care funcționează pe lângă respectivele partidele politice. Raportorii estimează că, odată cu trecerea la sistemul electoral mixt, actualele probleme existente în finanțarea partidelor politice vor persista într-o formă și mai profundă în campania electorală", subliniază el.

Referindu-se la organizațiile neguvernamentale, Ion Tăbîrță a subliniat că "încă în 2016 societatea civilă a venit cu inițiativa unei noi legi cu privire la activitatea ONG-urilor".

"Atunci, s-a creat un grup de lucru, care, timp de un an, a venit cu propuneri, proiectul fiind expertizat și de experți străini. Însă pe ultima sută de metri, Ministerul Justiției, cel care a susținut inițiativa proiectului de lege, a venit cu completări care se refereau la posibile imixtiuni din exterior a anumitor organizații ale societății civile în viața politică din Republica Moldova. Prin introducerea acestor amendamente a fost distorsionat proiectul de lege și elaborat un cadru legislativ restrictiv la activitatea ONG-urilor în comparație cu legea care exista până atunci. Prin aceasta, guvernarea a încercat să restricționeze activitatea anumitor organizații care nu sunt loiale guvernării. În cele din urmă, Ministerul Justiției a dat înapoi, iar soarta proiectului a rămas suspendată. Făcând conexiunii cu cazul "Open Dialog", vedem că există anumite similitudini în ceea ce s-a dorit a se introduce prin acele amendamente la legea cu privire la fundații, referitoare la activitatea organizațiilor societății civile, și constatările preliminare făcute de către comisia parlamentară privind acest caz", a spus expertul.

Activitatea comisiei parlamentare se referă la subiectul finanțării ONG-urilor din exterior, încercându-se de a se stabili o legătură dintre unele ONG-uri și anumite partide politice extraparlamentare cu șanse reale de a accede în Parlament, arată Ion Tăbârță. 

"Dacă anterior s-a încercat nereușit restricționarea activității ONG-urilor prin acele amendamente la lege privind fundațiile societății civile, acum anumite constatări ale comisiei parlamentare de anchetă pot servi drept motiv de decizii pentru anumite instituții ale statului de a restricționa activitatea în campania electorală a unor subiecți electorali - începând de a le pune anumite piedici în a desfășura campania electorală și chiar până de a-i scoate din cursa electorală", a conchis expertul.