Potrivit expertului, sectorul animalier este măcinat de probleme de mai mult de un deceniu, numărul animalelor se reduce de la an la an și există o problemă de structură și este legată de concentrarea animalelor în gospodăriile casnice. 85% din bovine sunt în gospodăriile casnice. Astfel, sectorul nu va înregistra niciodată performanță. Cu porcinele situația e diferită în condițiile în care gospodăriile casnice dețin  circa 45% din efectiv.

”Pentru depășirea problemelor din sectorul animalier este necesar ca acesta să fie finanțat, dar și asistat, prin oferirea suportului pentru organizare și dezvoltare. Dacă problema nu va fi soluționată, atunci vor apărea disfuncții ale pieței cum e în cazul lactatelor. O bună parte a producției este importată. În atare condiții nu putem vorbi de export cu excepția unor poziții tarifare pe care le are Republica Moldova cu CSI și state terțe”, susține Chivriga.

În același timp, el menționează că sunt înregistrate schimbări slabe privind stabilitatea prețurilor, pieței dar și a producției. La culturile legumicole unde a crescut suprafața înființărilor agricole, producția a bătut pasul pe loc. Prețurile, la unele produse s-au majorat cu peste 50%. Acest lucru arată că există insuficientă producție sau o parte din aceasta se erodează calitativ. Evident, deficitul este suplinit cu producția de import și acest lucru duce la majorarea prețurilor.

Deși, Republica Moldova este o țară preponderent agricolă, evidențele arată că de fapt moldovenii nu fac agricultură performantă , desigur cu unele excepții. Acest lucru este exemplificat prin randamentele mai mici ale culturilor agricole comparativ cu unele state europene cu care țara noastră intră în competiție. Este adevărat, suma subvențiilor în UE este mai mare comparativ cu Republica Moldova. Țara noastră a înregistrat unele reușite cu privire la dotarea tehnică, procurarea echipamentelor necesare pentru producție dar și stimularea activităților tinerilor antreprenor. Însă apare o problemă, creșterea restanțelor la subvenții ceea ce creează dificultăți fermierilor. Or, din numărul mare de măsuri ar trebui să fie făcută o prioritizare. Și aici e necesar ca decidenții să poarte discuții cu agricultorii care măsuri au impact imediat și care pe termen lung.

„În ceea ce privește comerțul internațional este bine că unii parteneri recurg la unele măsuri de apropiere. Este vorba de lista cu 200 de întreprinderi agreată de Chișinău cu Federația Rusă. Însă trebuie să ținem cont de perioadele nefaste când o parte din agriculturi în perioada anilor 2005-2007 și după 2013 au fost aruncați de pe piața rusă. Un lucru este cert că fermierii care înregistrează rezultate bune nu se vor mai întoarce pe piața din Est, care este una nesigură comparativ cu cea din UE. Accesul produselor agroalimentare moldovenești pe piața comunitară înregistrează o evoluție pozitivă. În anul 2019, UE a majorat cotele pentru unele categorii de produse moldovenești. O parte din fermieri au învățat cum să exporte, să producă, dar și să devină vizibili în comerțul agricol. Este vorba de producătorii de struguri de masă, prune și nuci, dar și de produse procesate. De altfel, aceste companii sunt o punte de tracțiune pentru toată agricultura Republicii Moldova”, a mai spus reprezentantul IDIS „Viitorul”.

Chivriga a concluzionat că dacă există stabilitate, performanță și un segment de exportatori care unt vizibili pe alte piețe înseamnă că agricultura are un potențial care poate fi explorat.