Informațiile se conțin într-o notă analităcă a Expert-Grup care subliniază că nu nivelul datoriei este problema, ci modul în care s-a ajuns la acest nivel, transmite IPN.

Experții menționează că la doar o lună de la aprobare, în septembrie, bugetul a avut nevoie de o revizuire substanțială prin diminuarea cheltuielilor cu circa două miliarde de lei. Această diminuare a fost cauzată de reducerea drastică a veniturilor din granturile externe pentru suport bugetar și diminuării încasărilor unor taxe față de nivelul planificat. Într-o perioadă la fel de scurtă, pe 25 noiembrie, Guvernul vine cu un alt proiect de modificare a bugetului, de data această pentru a valorifica resursele adiționale, de circa 330 de milioane de lei, ce se așteaptă a fi încasate din taxe până la sfârșitul anului. Ca rezultat al acestor două modificări, cele mai mari reduceri au fost efectuate în sectorul energetic, drumuri și subvenții.

În luna octombrie 2016, Guvernul a rectificat bugetul de stat pentru anul 2016 prin reducerea veniturilor cu 6,6% și cheltuielilor cu 5,5% sau 2,06 miliarde de lei - aceeași sumă pentru venituri și cheltuieli, respectiv deficitul bugetar a rămas același. Această rectificare a avut scopul principal de a menține deficitul Bugetului Public Național în limitele a 3,2% din PIB. De altfel, aceasta fiind și o condiție prevăzută în a Memorandumul încheiat cu Fondul Monetar Internațional în octombrie 2016.

De asemenea, la 25 noiembrie, Ministerul Finanțelor a expediat Guvernului o nouă propunere de modificare a bugetului de stat. Aceasta are ca scop valorificarea mijloacelor financiare adiționale obținute în rezultatul creșterii încasărilor din TVA și din taxele de import. Astfel, această rectificare prevede o majorare a veniturilor și cheltuielilor cu suma de peste 328 de milioane de lei.

Evoluția datoriei de stat în perioada ianuarie-octombrie 2016 a înregistrat o creștere semnificativă, de 50,2%, ajungând la 31 octombrie 2016 la 50,3 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, aceasta a sporit de la 27,4% la începutul anului 2016 până la 37,9%. Nivelul datoriei de stat a Republicii Moldova nu are dimensiuni ce ar crea probleme pentru stabilitatea macro-bugetară, însă este o problema modul în care aceasta a fost creată. În cea mai mare parte, creșterea este determinată de convertirea garanțiilor de stat acordate de către Guvern Băncii Naționale. Suma integrală a acestor garanții este de circa 13,6 miliarde de lei.

În societate au existat mai multe discuții pe marginea corectitudinii sau, mai exact, în ce măsură această operațiune este una echitabilă. Principalul argument împotriva acestei operațiuni este faptul că prin respectiva tranzacție Guvernul pune furtul de 13,6 miliarde pe spatele contribuabililor. În opinia autorului analizei, această abordare pornește de la o premisă eronată. Frauda comisă a adus un prejudiciu imens statului Republica Moldova, indiferent unde localizăm această pierdere și indiferent din ce sursă publică va fi achitată, fie din buget, fie din profitul Băncii Naționale sau din profitul întreprinderilor publice, aceasta este și rămâne pe umerii contribuabililor. Adică, nu există un „loc” în sistemul public al Republicii Moldova pentru a „plasa” această sumă, astfel încât cetățenii să nu „suporte” această pierdere. Singura soluție este recuperarea de la cei care au adus prejudiciul.