Mai ales, în perioada în care România preia președinția Consiliului Uniunii Europene, mai ales când România are de discutat mai multe probleme cu UE, acest eveniment vine să consolideze, să pună pe balanța pozitivă pe prezența României în spațiul european.  De această părere este Viorel Cibotaru, directorul Institutului European pentru Studii Politice, transmite IPN.

„Găzduirea unui astfel de summit implică și o componentă pro-activă în investirea de mai departe în acele proiecte din formatul economic, de afaceri, dar și în ceea ce numim arhitectura securității internaționale”, a spus Viorel Cibotaru în cadrul emisiunii „Punctul pe azi”, de la postul de televiziune TVR Moldova.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, consideră că această inițiativă vine, în primul rând, să creeze o coeziune la nivelul mai multor țări ale UE, în special a celor 12 care participă la inițiativă. Interesul, în mare parte, este dictat de conexiunea infrastructurii, energetică, digitală, oportunități economice. Într-un fel, această inițiativă ar trebui să creeze o corelare a obiectivelor țărilor Visegrad, țărilor baltice și celor din Europa Centrală și de Est ale UE. „Acest format nu poate trece cu vederea importanța legăturilor transatlantice. Majoritatea din cele 12 țări sunt relativ noi membri NATO și de aceea există și dimensiunea transatlantică, care trebuie privită inclusiv din perspectiva relațiilor economice.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Primele două Summituri ale Inițiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, și Varșovia, în 2017.