Eveniment istoric: Regina-Mamă Elena este reînhumată la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai

  • 19 Octombrie 11:53
Eveniment istoric: Regina-Mamă Elena este reînhumată la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai

Regina-Mamă Elena este reînhumată astăzi în noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai, transmite TVR Moldova.

Potrivit programului transmis de Familia Regală, slujba de înmormântare va începe la ora 12,00 în Catedrala istorică Arhiepiscopală şi Regală şi va fi oficiată de înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.

La ceremonia religioasă asistă Custodele Coroanei Române, Margareta, Principele Radu, Principesa Sofia, Principesa Maria alături de Ducele Amedeo de Aosta, Principesa Mafalda (fiica Ducelui De Aosta) şi Lord Peter Rosslyn (şeful Casei Principelui de Wales şi Ducesei de Cornwall).

La ora 12,30 va începe procesiunea militară şi religioasă către noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, unde se va desfăşura ceremonia îngropării în pridvor, la care va participa doar Familia Regală. La momentul intrării sicriului în criptă vor fi trase 21 de focuri de armă, iar Muzica Militară va intona Imnul Naţional şi Imnul Regal.

Ceremonia funerară se va încheia după ce Custodele Coroanei Române, Margareta, va ieşi din catedrală cu stindardul Reginei-mamă împăturit şi îl va da în grijă Aghiotantului Regal, pentru a fi expus ulterior în muzeul de la Săvârşin.

Vineri, după 71 de ani de exil, Regina-Mamă Elena s-a întors acasă. Osemintele au fost aduse în ţară de o aeronavă militară. Zeci de oameni de toate vârstele au aşteptat emoţionaţi, cu flori albe în mâini, sosirea sicriului la Palatul Elisabeta şi, mai târziu, la Curtea de Argeş.

Viaţa Reginei-Mamă Elena

Regina-mamă Elena a României s-a născut Alteţa Sa Regală Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei, la 3 mai 1896. Era fiica Regelui Constantin I al elenilor şi Reginei Sofia, născută Principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata Reginei Victoria a Marii Britanii şi stră-strănepoata Ţarului Nicolae I al Rusiei.

(w400) Regina Mam

Căsătoria cu principele Carol şi naşterea viitorului rege Mihai

Principesa Elena s-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu Principele Moştenitor Carol, de care avea să divorţeze la 21 iunie 1928.

În anul 1921 au avut loc mai multe evenimente în familia regală, se aminteşte în volumul ''Crăciunul regal'', scris de Principesa Margareta a României şi de Principele Radu al României. Astfel, la Bucureşti, principesa Elisabeta, al doilea copil al regelui Ferdinand şi al reginei Maria, s-a căsătorit în februarie cu principele moştenitor George al Greciei. La Atena, principele moştenitor Carol, primul copil al regelui Ferdinand şi al reginei Maria, s-a căsătorit în martie cu principesa Elena a Greciei.

(w500) Regele Mih

''Toţi cei patru miri erau ortodocşi, toţi patru născuţi pe pământul ţării lor, iar cele două căsătorii regale au fost oficiate, la Bucureşti şi Atena, în rit ortodox'', se menţionează în volumul amintit.

La 25 octombrie 1921, la Castelul Foişor din Sinaia, principesa moştenitoare Elena a dat naştere unui fiu, viitorul rege Mihai I (1927-1930, sub Regenţă, fiind minor; 1940-1947).

Mihai devine rege la 5 ani

Regina Elena a trăit în România 19 ani, din anul 1921 până în anul 1932, iar apoi din 1940 până în 1948. A cunoscut cruda realitate a mai multor exiluri, mai întâi ca fiică a regelui Constantin I al elenilor, apoi ca fostă soţie a regelui Carol al II-lea şi, timp de 38 de ani, ca Regină-mamă, se arată în volumul ''Crăciunul regal''.

(w460) Regele Mih

În noaptea de 20 iulie 1927, regele Ferdinand a murit la Castelul Pelişor, şi, ca urmare a faptului ca principele Carol renunţase la statutul de principe moştenitor, a doua zi, principele Mihai, în vârstă de cinci ani, a fost proclamat rege. Regina Maria a lipsit de la ceremonia de la Parlament, din Dealul Mitropoliei, unde regele Mihai a fost însoţit de principesa Elena.

Exilul Reginei-mame

Principesa Elena a fost alături de fiul său în toate împrejurările, ocrotindu-i copilăria şi încercând să şteargă neajunsurile provocate de lipsa tatălui. Venirea pe tron a lui Carol al II-lea, în 1930, a însemnat începutul unui lung şir de umilinţe, şicane şi nedreptăţi.

În anul 1932 a plecat în exil la Florenţa, unde cumpărase o casă pe care a numit-o ''Vila Sparta'' şi a decorat-o cu un gust desăvârşit, se arată pe site-ul familiaregala.ro.

După preluarea tronului la 8 iunie 1930 de către principele Carol, Mihai I a primit titlul de "Mare Voievod de Alba Iulia". Putea să-şi vadă mama de două ori pe an, câte trei săptămâni, o dată vara, altă dată de sărbătorile Crăciunului.

''La Florenţa, cu mama, se isprăvea singurătatea. Întoarcerea la Florenţa însemna o relaxare. Până atunci parcă mi se întrerupeau legăturile cu realitatea, cu viaţa (...) Mama mă asculta. Ea a fost o confidentă extraordinară. Ştia să asculte, o clipă nu-i zbura gândul în altă parte (...)'', descria regele Mihai acele momente, potrivit volumului ''Convorbiri cu Mihai I al României'', autor Mircea. ''În anii când a lipsit din ţară n-am stat mult timp cu ea. (...) Şi totuşi, aceste săptămâni de şedere împreună cu mama au contat mai mult decât orice altă formă de educaţie morală. N-a vorbit pe nimeni de rău niciodată. Găsea despre fiecare câte ceva bun de spus. De la ea am primit învăţătura că fiinţa fiecărui om se întemeiază pe bine - mult, puţin, doar acest bine îl ţine în viaţă. Citea mult. La Florenţa erau o mulţime de cărţi, mai ales româneşti şi englezeşti'' (''Convorbiri cu Mihai I al României'').

(w500) Regina Mam

''Când, la iniţiativa şi decizia generalului Antonescu, Regina-mama revine în România, în 1940, ţara şi fiul său aveau nevoie de ea mai mult ca niciodată. A stat în România, alături de regele Mihai, din 1940 până la 3 ianuarie 1948.

Singura regină din Europa care a primit titlul "Drept între popoare"

În timpul celui de-al II-lea Război Mondial, în intervalul ianuarie 1941- august 1944 evreii din România au fost supuşi unor repetate discriminări, confiscări, prestaţii - toate legiferate (...), se arată în volumul ''Istoria românilor în timpul celor patru regi. Mihai I'' , autor Ioan Scurtu.

''La salvarea multor evrei au contribuit oameni simpli, intelectuali, precum şi personalităţi politice. Un rol important în această acţiune a revenit Reginei-mamă Elena'', se subliniază în lucrarea amintită. Covârşitoarea majoritate a evreilor - mai ales din Basarabia - au fost supuşi unui regim extrem de dur.

''Cei deportaţi în Transnistria se aflau într-o situaţie disperată, fapt ce a determinat repetate intervenţii ale liderilor religioşi şi politici ai evreilor pe lângă rege şi Regina-mamă. Alexandru Şafran - şeful rabin din acea vreme - consemnează în memoriile sale: 'Am informat-o permanent (pe Regina-mamă, n.a.) asupra condiţiilor de viaţă înspăimântătoare în care erau menţinuţi acolo (în Transnistria, n.a.) evreii şi am făcut acelaşi lucru cu nunţiul apostolic. Amândoi s-au înţeles să intervină pe lângă Mihai Antonescu, iar regina Elena a obţinut, în sfârşit, de la acesta autorizaţia de a trimite ajutoare compatrioţilor noştri nenorociţi'' (''Istoria românilor în timpul celor patru regi. Mihai I'', autor Ioan Scurtu).

''Chiar în timpul războiului, când s-a confruntat cu nazismul, în încercarea de a-i ajuta pe evrei, a arătat o excepţională tărie de caracter, urmărind ceea ce ştia că este drept şi bun, reuşind să aibă mereu o prezenţă demnă. Implicarea sa în salvarea atâtor vieţi ale unor oameni de credinţă iudaică, în timpul dictaturii lui Ion Antonescu, a fost recunoscută formal prin acordarea postmortem, de către Memorialul Yad Vashem, a titlului de 'Drept între popoare' ''.

Căsătoria Regelui Mihai

În noiembrie 1947, regele Mihai I împreună cu regina-mamă Elena au făcut o vizită la Londra, la invitaţia regelui George al VI-lea, pentru a asista la căsătoria principesei Elisabeta, viitoarea regină Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, cu ducele de Edinburgh.

Cu prilejul acestei căsătorii, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra, regele Mihai a cunoscut-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma. De la Londra, regele Mihai, principesa Ana de Bourbon-Parma şi mamele lor au mers câteva zile la Lausanne, prilej cu care regele Mihai a cerut-o în căsătorie pe principesă, conform volumului ''Nunta de diamant''.

(w500) Nunta Rege

Reveniţi în ţară în luna decembrie, regele Mihai şi regina-mamă Elena s-au retras la Sinaia pentru sărbătorile de iarnă.

Mihai şi Ana de Bourbon-Parma aveau să se căsătorească în exil, în Grecia, la 10 iunie 1948.

Abdicarea Regelui Mihai. Ultimul exil al Reginei-Mame

Regina Mamă Elena a plecat din România în 3 ianuarie 1948 , cu Regele Mihai. Comuniştii primeseseră ordin de la Stalin să scape de Familia Regală.

Regina Mamă Elena i-a fost alături Regelui Mihai şi în exil, la Londra, unde a putut spune lumii întregi că abdicarea sa a fost smulsă prin şantaj, sau în turneul din Statele Unite, unde s-au întâlnit cu preşedintele Harry Truman.

Apoi la Vatican, unde a mers ca să-i ceară Papei să accepte căsătoria fiului ei ortodox cu prinţesa catolică Ana de Boubon-Parma. S-a retras apoi la Florenţa, unde avea Villa Sparta.

Principesa Elena, nepoata care-i poartă numele, îşi aminteşte cum a vizitat cu bunica ei muzeele din Florenţa sau grădinile Biboli:  "Ţin minte că ne vorbea despre frumuseţile Florenţei, despre cum a ajuns acolo, despre ce s-a întâmplat la război sau chiar înainte de acesta, când a fost forţată să părăsească România. Ne spunea cât de greu a fost acel moment în care a trebuit să-l lase acolo pe tatăl meu. Înţelegeţi cât de trumatizant acel lucru pentru ea."

Pe 29 decembrie 1947, regele Mihai a primit un telefon de la mareşalul Curţii, care-l informa că Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, doreşte ca regele să revină cât mai repede la Bucureşti, pentru a discuta despre o ''problemă de familie'' (volumul ''Majestatea Sa Regele Mihai al României - O domnie întreruptă'' - convorbiri cu Philippe Viguie Desplaces). Întâlnirea urma să aibă loc în palatul de pe Şoseaua Kiseleff (actualul Palat Elisabeta).

A doua zi, la 30 decembrie 1947, Petru Groza a venit la palat, însoţit de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Regele Mihai I a fost obligari, prin şantaj şi ameninţare (uciderea a cca. 1.000 de tineri, mulţi dintre ei studenţi arestaţi în cursul manifestărilor promonarhiste), de către Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al CC al PCR, şi dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, să abdice, se arată în volumul ''Istoria României în date'' (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

Peste decenii, în convorbirile cu scriitorul Mircea Ciobanu, regele Mihai I a descris astfel acele momente: ''După ce au ieşit din odaie (Groza şi Gheorghiu-Dej, n.n.) mama s-a uitat la mine şi am văzut că-i dau lacrimile. În faţa străinilor ştia atât de bine să-şi ascundă sentimentele. Atunci când am văzut-o cu lacrimi pe obraz eu însumi am fost surprins. Era pentru a cincea oară când trebuia să ia drumul pribegiei. Din ţara unde se născuse, Grecia, fusese de câteva ori nevoită să plece în exil împreună cu tatăl ei, regele Constantin. Plecase din România o dată, în urma conflictului cu tatăl meu. Acum trebuia să mă urmeze pe mine '' (''Convorbiri cu Mihai I al României'', autor Mircea Ciobanu).

''La 4 ianuarie 1948, dimineaţa în zori, regele şi mama sa traversau în goana trenului regal ultima palmă de pământ românesc, goniţi de regimul comunist. Despre această plecare, regele spune că a făcut-o cu moartea în suflet'' (volumul ''Crăciunul regal'').

Jurnalul reginei Elena continuă să exprime îngrijorare şi tristeţe, mai ales în anii imediat următori ultimei sale plecări din România, în 1948.

Cu ocazia Crăciunului din 1949 regina Elena i-a invitat pe regele Mihai şi regina Ana la Florenţa. ''Ultimele cuvinte ale reginei Elena scrise în jurnal sâmbătă 31 decembrie 1949 sunt: 'Ce an disperant! Să ne ajute şi să ne binecuvânteze Domnul în cel viitor! '', se arată în volumul ''Crăciunul regal''.

"În perioada exilului, pentru regele Mihai şi regina Ana acasă redevenea, din când în când, Vila Sparta din Florenţa, casa reginei Elena'', menţionează aceeaşi carte.

Regina-Mamă Elena a locuit în casa din Florenţa până în 1980, apoi s-a mutat la Lausanne.

''Ea a avut întotdeauna demnitatea să nu se plângă. Cred că nu se plângea de nimic pentru că izbutea de fiecare dată să-şi înţeleagă condiţia'', spunea regele Mihai (''Convorbiri cu Mihai I al României'', autor Mircea Ciobanu).

Regina-mamă Elena a murit la Lausanne, la 28 noiembrie 1982, şi a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.

sursa: TVR Moldova

 

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Fonograful de vineri cu Victor Buruiana
Meteo Chişinău
-5 °C
cer acoperit de nori
Umiditate:73 %
Vint:6,2 m/s
Sat
-0 °C
Sun
0 °C
Mon
3 °C
Tue
4 °C
Wed
5 °C

Curs oficial BNM 22 Noiembrie 2019

MDL RATĂ TREND
EUR 19.3233 0.0341
USD 17.4327 -0.0117
RON 4.0418 0.0052
UAH 0.7227 0.0007
RUB 0.2734 0.0008
Arhivă Radio Chișinău