După ce a lucrat aproape 60 de ani în sistemul medical și a fost internată cu COVID-19 fiind în exercițiul funcțiunii, Ecaterina Litvinschi a avut parte de o înmormântare stranie, scrie Ziarul de Gardă despre primul lucrător medical ce a fost răpus de COVID-19 în Republica Moldova, într-o relatare întitulată: ”Ecaterina Litvinschi: înhumarea separată și presiunile post-mortem”.  Rudele s-au pomenit nevoite să o înmormânteze într-un sector separat, departe de alți defuncți ai familiei. Dezvăluirile au fost făcute de o rudă a Ecaterinei Litvinschi, care și-a exprimat nedumerirea față de această segregare, mai ales după ce consideră că doctora ar fi fost supusă presiunilor de a nu divulga modul în care a fost infectată. (…) Pe de altă parte, directorul Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), Boris Golovin, a negat aceste acuzații. „Nu a făcut nimeni presiune asupra dnei Litvinschi. Toți medicii sunt expuși riscului, asta e important acum, nu zvonurile”, a mai declarat Boris Golovin. Ecaterina Litvinschi s-a stins din viață la 27 martie, la vârsta de 79 de ani, decesul fiind cauzat de COVID-19. (…) Doctorița a activat aproape 60 de ani în sistemul public de sănătate, fiind cea mai longevivă angajată de la Centrul de Asistență Medicală Prespitalicească. Cazul ei a fost trecut sub tăcere de autorități, mai amintește publicația.

”Despre moartea unui medic de 79 de ani”, scrie și Iulian Ciocan în tableta sa pentru Europa Liberă. ”A murit vineri un medic de 79 de ani, răpus de coronavirus. Repet, un medic de 79 de ani. Și mă întreb dacă medicul acesta, la vîrsta lui venerabilă, ar fi trebuit să lucreze. Unde sunt tinerii? Culegem acum roadele atitudinii tuturor conducătorilor moldoveni față de sistemul medical. Un sistem lăsat de izbeliște din 1991”, conchide autorul.

Și tot Europa Liberă titrează: ”Medicii de pe linia frontului cu pandemia cer să fie protejați mai bine”. ”Într-o petiție online, unul dintre medicii îmbolnăviți, Iulian Namolovan, formulează câteva revendicări mai radicale, printre ele înlocuirea Vioricăi Dumbrăveanu, ministra sănătății, cu un medic profesionist, delegarea a cel puțin trei doctori în comisia pentru situații excepționale prezidată acum de șeful executivului și restabilirea în funcție a șefului său de spital, Anatol Ciubotaru. (…) „În aceste momente critice, medicii sunt cei care trebuie să ia decizii, pentru că ei sunt cei care au pregătirea și cunoștințele necesare cum să lupte și să învingă epidemia”, se mai arată în mesaj.

”De ce NU sunt MEDICI în Comisia pentru Situații Excepționale, care gestionează criza legată de COVID-19”, răspunde premierul Ion Chicu, citat de Ziarul Național. Comisia pentru Situații Excepționale (CSE), organul care conduce, de fapt, R. Moldova în perioada situației de urgență, gestionează situația din toate domeniile, nu numai din medicină, a explicat Ion Chicu. Potrivit oficialului, deciziile care vizează situația din medicină sunt luate de către medici, la Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică.

”Pe timp de pandemie, șapte tineri au gătit un grătar într-o curte din Chișinău”, scrie Adevărul. Șapte tineri băuți au fost duși la Inspectoratul de Poliție pentru că nu au respectat regimul de autoizolare. În plină pandemie, tinerii au fost surprinși în timp ce făceau un grătar într-o curte din Chișinău. Din imaginile surprinse, se observă că tinerii au opus rezistență, iar polițiștii au folosit gaze lacrimogene. Aceștia s-au revoltat pe faptul că poliția îi obligă să respecte regimul de autoizolare, în timp ce alți cetățeni se plimbă pe stradă. De precizat că autoritățile au interzis aflarea în spațiul public a grupurilor care depăsesc numărul de trei persoane.

Industria transportului aerian se află în cea mai profundă criză din toate timpurile, declară administratorul interimar al Î.S. „MOLDATSA”, Veaceslav Frunze, într-un interviu pentru portalul Tribuna. ”Traficul aerian s-a redus cu până la 70% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Spre exemplu: la nivel național, în primele două săptămâni ale lunii martie comparativ cu anul 2019, traficul aerian terminal a înregistrat scăderi de la 8% la 20%, iar începând cu 16 martie 2020 a înregistrat un declin major de la 40% până la 95,4 %. Traficul aerian de tranzit a înregistrat scăderi de 40% – 80%”, a declarat reprezentantul întreprinderii.