Dacă ar fi să căutăm un al doilea atribut al Clisurii după frumusețe, acesta ar fi diversitatea, de la cea geografică și geologică la cea istorică, etnică, religioasă și culturală. Poate așa vom stârni curiozitatea turistului de a vedea călătorind la pas, pe bicicletă, ori de pe puntea vaporului de agrement, o serie de puncte de interes, a căror origini se pierd în negura timpului. De poveste… 

Dunărea – între munte și mare

Născută în Munții Pădurea Neagră, Dunărea numită și ”Amazonul Europei” străbate șase țări și patru capitale. Dunărea este al doilea ca lungime dintre fluviile Europei, după Volga. Importanța Dunării este deosebită. Din cele mai vechi timpuri a fost o cale navală de transport legând statele riverane. Dar oricât ar fi de frumos traseul celor aproape 3.000 de km prin Europa, nimic nu se compară cu imaginea de vis făurită de natură între Baziaș – punctul de intrare în țară și lacul de acumulare de la Porțile de Fier: Clisura Dunării.

De la Cazanele Mari la Cazanele Mici

Cazanele Mari și Mici ale Dunării se întind pe aproape 9 km și sunt despărțite doar de Golful Dubova, loc unde Dunărea fierbe la propriu, senzație ce poate fi trăită doar în mijlocul fluviului. Aici, apa este forțată să treacă printre munți. Lățimea Dunării se îngustează până la 180-250 de metri, iar adâncimea atinge 100 de metri. Curenții extrem de puternici din adâncuri și crevasele de pe fundul apei, dau la suprafață aparența unui adevărat cazan în clocot. Zona este declarată monument unic al naturii în Europa.

Statuia lui Decebal, opera de artă de pe Dunăre

Tumultul apelor la Cazane este vegheat cu ochi reci de piatră de regele dac Decebal. În Golful Mraconia se ridică semeață cea mai înaltă sculptură în stâncă din Europa, 40 de metri – Chipul lui Decebal. Alături se găsește Tabula Traiana – mărturie a drumurilor romane construite în timpul împăraților Tiberius, Domițian și Traian.

Acestea nu sunt singurele obiective care pot fi văzute în clisura Dunării. Să nu uităm de urmele castrului roman de la Mudava, stânca Babacaia cu legendele țesute în jurul ei, ieșind semeață din apă și încurcând navigatorii neatenți, muzeul sătesc de la Gornea, satul lacustru de la Berzasca, cetatea Tricule de la Svinița, cetatea Drencova, cetatea Ladislau ori cea de la Golubac de pe malul vecin. Și călătoria poate continua în micro-delta Balta Nerei, Ostrovul din zona orașului Moldova Nouă, râpa cu lăstuni de la Pojejena, rezervația botanică Valea Mare cu specii floristice mediteraneene și submediteraneene  unice, peștera Gaura cu Muscă,  peștera Gaura Ghindiei cu fragmente de artă rupestră – din paleolitic și neolitic, peștera Ponicova și peștera Veterani despre care se spune că a fost sactuarul lui Zamolxe.


Clisura Dunării, unică în Europa

Sunt frumuseți pe care nu le găsești niciunde în Europa, cu oameni primitori, gata oricând să-ți spună legenda stâncii Babacaia, ori povestea țesută în timp despre Gaura cu Muscă, o peșteră care a furat în istorie, oameni și animale. Aici găsești tradiția nealterată a bunilor și străbunilor noștri. Aici poți gusta un caș făcut proaspăt la stâna din vârful muntelui sau smântâna pemilor din satele cehești, te poți răcori cu un vin sârbesc de Belobreșca, ori te poți bucura de o dulceață de smochine.

Sunt atât de multe motive de a vedea pe viu Clisura Dunării, de la Baziaș și până la barajul de la Porțile de Fier, să vezi locul în care fluviul a trecut în adâncuri, un alt loc mirific din zonă,  insula Ada – Kaleh, o mică atlantidă a Banatului Montan, un amestec al farmecului parfumat al orientului, cu încruntarea zidurilor în formă de stea a fortăreței, ori ultimele sate ale etnicilor cehi din România.

Niciunde în lume nu se găsesc atât de multe locuri ce merită vizitate, concentrate într-un areal de vis. Și pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume, li s-a spus Clisura Dunării.

Cum ajungi?

Clisura Dunării este mărginită de DN 57. Aici se poate ajunge din două direcții, fie pe ruta Reșița – Oravița – Moldova Nouă, fie din Orșova. Varianta a doua oferă la rândul ei două posibilități de deplasare: autoturimul sau vaporul.

Un material de Radio Reșița