EU Debates | Organizarea votului în regiunea transnistreană comportă riscuri specifice

  • 22 Iunie 16:06
EU Debates | Organizarea votului în regiunea transnistreană comportă riscuri specifice

Organizarea procesului electoral în regiunea transnistreană poartă cu sine, pe lână riscurile electorale comune, niște riscuri electorale specifice. Fiind un teritoriu necontrolat de autoritățile legitime ale Republicii Moldova, pot apărea riscuri de securitate, riscuri politice sau riscuri de fraudare a alegerilor. Despre legalitatea, integritatea și securitatea organizării alegerilor pentru votanții din regiunea transnistreană au discutat invitații unei dezbateri publice organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, transmite IPN.

Iulian Groza, director executive IPRE, a adus aminte despre revizuirea deciziei CEC cu privire la deschiderea secțiilor de votare în localitățile unde autoritățile moldovenești nu exercită complet controlul constituțional. Decizia a fost revizuită pe 15 iunie, inclusiv în baza avizelor negative din partea autorităților competente, dar și a opiniilor din partea societății civile. În opinia sa, faptul că s-a anulat organizarea a trei secții de votare la Tiraspol și Corjova nu a anulat potențialele riscuri și preocupări ce țin de organizarea alegerilor parlamentare anticipate pentru alegătorii din regiunea transnistreană, pentru care vor fi organizate 41 de secții de votare.  

Potrivit lui Alexandru Berlinschi, șef al Direcției Management Alegeri la Comisia Electorală Centrală (CEC), din 1994, alegătorii cu domiciliul în stânga Nistrului au avut posibilitatea să-și exercite dreptul la vot. Ei participau mai mult în cadrul scrutinelor naționale și mai puțin locale. S-a început cu organizarea a 8 secții de votare. Treptat, numărul a crescut. Iar la alegerile prezidențiale din 2020 au fost 42 de secții. Cea mai masivă prezență la vot s-a înregistrat în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020, când au votat circa 31 de mii de alegători. Prezență mare la vot s-a înregistrat și în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2016 și la scrutinul parlamentar din 2019. Pentru deschiderea secțiilor de votare peste hotare se ia în considerare datele din registrul de stat al alegătorilor și înregistrarea prealabilă.

Pavel Postica, manager de dezvoltare și evaluare la Promo-LEX, a declarat că dreptul la vot nu este un drept absolut. El poate fi limitat în anumite circumstanțe de anumite entități, dar acest lucru trebuie prevăzut de lege. Dreptul la vot este conectat direct cu dreptul de a fi informat. În opinia sa, nu se poate de vorbit de un vot conștient, liber exprimat, atât timp cât nu e asigurat dreptul la obținerea informațiilor din toate sursele posibile despre procesul electoral, candidați etc. Realizarea dreptului la vot într-un teritoriu ocupat este complicat deoarece o parte din drepturi sunt încălcate de entități care și-au arogat atribuții de autorități publice. Astfel se poate pune la îndoială capacitatea cetățenilor din acele teritorii de a primi informații. Până acum, nu există în Codul Electoral nicio limitare care să interzică direct privarea dreptului la vot pentru alegătorii din regiunea transnistreană. La diferite etape au fost diferite acțiuni administrative care au dus la limitarea dreptului la vot în această regiune. În opinia lui Pavel Postica, consecințele deschiderii secțiilor de votare pe teritoriul necontrolat pot fi imprevizibile și destul de periculoase pentru procesul electoral, dar și securitatea statului.

Și Alexandru Flenchea, ex-viceprim-ministru pentru reintegrare, a remarcat că desfășurarea procesului de votare pentru cetățenii din regiune este asociată cu mai multe riscuri și probleme. Pe de o parte, aceste riscuri sunt comune procesului electoral, oriunde ar avea loc. Vorbim despre coruperea alegătorilor, votarea multiplă, transportarea organizată a alegătorilor la urne etc. Pentru combaterea acestora sunt prevederi concepute de organele electorale, și nu doar. Pe de altă parte, în organizarea procesului electoral în stânga Nistrului mai sunt și riscuri specifice. Este vorba de limitarea accesului concurenților electorali de a-și desfășura campania acolo, limitări în accesul la informație, limitarea accesului observatorilor electorali. Cât privește votul într-o zonă nesecurizată,  Alexandru Flenchea a specificat că acest lucru înseamnă buletine de vot nesecurizate, date personale neprotejate, ștampile cu „votat” nesecurizate, calculatoare conectate la sistemele informaționale de stat care pot compromite sistemele informaționale ale țării.

Cristina Lesnic, ex-viceprim-ministru pentru reintegrare, consideră că autoritățile de stat trebuie să se concentreze foarte mult pe investirea în securitate și în dimensiunea drepturilor omului. Portofoliul de reintegrare este unul foarte complex, anevoios și nu întotdeauna sunt doar succese. În pandemie s-a putut vedea cum a funcționat circulația de pe ambele maluri ale Nistrului, când foarte multă lume nu a putut ajunge la muncă sau la studii pe un mal sau altul. Riscurile asociate liniei administrative limitrofe sunt riscuri asociate nu doar pe perioada electorală. Ea a observat că bazinul votanților din regiunea transnistreană a fost exact potențialul bazinului electoral care a votat anul trecut în diasporă. Ea crede că nu poate fi subestimată capacitatea votanților din regiunea transnistreană și să nu le fie oferit accesul pentru a-și organiza dreptul la vot. Doar că elementul de securitate trebuia evaluat până la deschiderea secțiilor de votare la Corjova și Bender.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică * Știri * Muzică
Meteo Chișinău
6,54
Ceață
Umiditate:98 %
Vint:0,45 m/s
Wed
3
Thu
4
Fri
9
Sat
8
Sun
11

Curs oficial BNM 29 Noiembrie 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 20.0067 0.1206
USD 17.7357 0.0096
RON 4.0421 0.0244
UAH 0.6543 -0.0016
RUB 0.2348 -0.0026
Arhivă Radio Chișinău