Deși posedă instrumentarul unui jurnalist, Svetlana Corobceanu consideră că cea mai puternică mărturie este cea lăsată prin mesajul poetic, afirmă scriitorul Nicolae Popa:

„Volumul Ascunși în lumină, începe cu acest motto: “La 21 mai 1992 a fost dat ordinul să fie evacuate femeile și copiii din sat. Unica legătură cu malul drept era un pod plutitor. Eram copii, nu înțelegeam gravitatea situației. Pe Nina am remarcat-o imediat cum am urcat în autobus. Părea să fie în ultima lună de sarcină. Era atât de frumoasă. Râdeam cu fetele și tot trăgeam cu coada ochiului spre ea. Atunci  a răsunat o explozie...”.

Nicolae Popa consideră că în cazul Svetlanei Corobceanu nu este vorba de un mesaj poetic tradițional, de o poezie sentimentală și lacrimogenă, ci de una dură, care exprimă prin imagini laconice, dar extrem de sugestive, cronica evenimentelor:

“Vin cu un citat în susținerea afirmației, dar de fapt cartea ar trebui citată integral și nu comentată : Dezorientați, nedumeriți, cădeau trupuri,

Fulgi de zgură continuau să se aștearnă peste câmpurile lor -

Un mormânt în cer, un crematoriu de-asupra satului...

Se-ntrebau – de ce, Doamne, un cimitir în cer,

Cine va urca până la ei?..”

Versurile Svetlanei Corobceanu sunt mai degrabă niște mărturii în stil poetic, cu duritatea pe care o pot avea clipele cele mai semnificative ca substanță poetică, consideră poetul Nicolae Popa. Printre acestea ar putea fi menționate versurile ce relatează cazul real al unei profesoare de limbă română, aruncată într-o fântână de mercenarii cazaci, pentru că își apăra limba și alfabetul...

Scriitorul mai menționează că procedeul minimalist al tinerilor poeți de azi se datorează nu modei, ci faptului că totul în jurul nostru se schimbă foarte rapid și relatarea directă a faptelor este una din realele modalități de a reda emoțiile poetice.

Nicolae Popa face o paralelă dintre titlul volumului Svetlanei Corobceanu ”Ascunși în lumină„ și situația oamenilor de astăzi, nevoiți să stea în izolare din cauza pandemiei:

“Citind acest volum, mă gândesc și la oamenii de azi, care stau în casele lor ascunși în lumina credinței, în gând și în suflet, împreună cu gândul la Dumnezeu – Lumina care ne va salva, sunt sigur. Ascunși în lumină pentru a ne salva – o idee extraordinară a acestei cărți”.