Divizarea societății și confuzia identitară, care persistă în societatea din Rep. Moldova și la peste trei de decenii de la obținerea independenței, sunt o consecință directă a zecilor de ani de propagandă și de încercarea de a construi o identitate falsă, prin limbă ”moldovenească” și teoriile sovietice  potrivit cărora populația din stânga Prutului ar fi de origine slavă. Un alt instrument la baza construcției ”moldovenismului” a fost instigarea urii față de tot ce este românesc - românofobia, a explicat doctorul habilitat în istorie Elena Negru.

„Cuvântul român și toate derivatele sale nu doar că au fost interzise ci și anatemizate, atribuindu-le semnificații peiorative acești termeni erau identificați cu noțiunile de teroare, jaf, exploatare, și deceniile de propagandă, de spălare a creierilor populației majoritare au lăsat urme adânci în mentalul colectiv traumatizând conștiințele unor generații întregi. Efectele acestei îndoctrinări se resimt și astăzi când populația majoritară a Rep. Moldova nu poate să depășească această confuzie identitară, indusă artificial în perioada sovietică”, spune Negru.

Daunele produse de propaganda sovietică asupra conștiinței populației dintre Prut și Nistru nu au putut fi înlăturate din cauza lipsei de curaj sau mai degrabă rea-voința politicienilor care s-au perindat la putere după 1994, consideră istoricul Elena Negru.

„A persistat această idee că e limbă moldovenească chiar și după 1994. Savanții s-au mobilizat și au spus prin toate conferințele că nu există limbă moldovenească, că este un fals. Au adus argumente solide, științifice care nu mai pot fi combătute de nimeni.  Același lucru trebuia să se facă și în ceea ce privește identitatea noastră. Să se spună foarte clar, iată cine suntem noi. Clasa politică nu a dorit. Din rea intenție. S-a perpetuat acea clasă politică, convertită în democrați, dar cu mentalitate aceea veche. Și școala poate are unele neajunsuri în această privință. Ea tot are un rol important în formarea identității, dar în primul rând instituțiile statului”, menționează doctorul habilitat în istorie.

Problema identității naționale este o problemă de securitate gravă, mai ales în contextul geopolitic periculos actual pentru Rep. Moldova, atenționează Elena Negru.

„În caz de o primejdie, pe oameni ce-i unește, ce-i cimentează - anume acest spirit identitar care trebuie să fie puternic, altfel oamenii vor fi răzlețiți și nu vor ști în ce direcție să o ia. Atunci, însă, când este acest spirit puternic, poți face lucruri și din punct de vedere economic, cultural etc.”, punctează Elena Negru.

Promovarea unor politici care să contribuie la dezvoltarea sentimentului identitar și a adevărului istoric, acela că românii reprezentă 80 la sută din populație, reglementarea relațiilor cu minoritățile naționale în baza acestui adevăr,  sunt principalele acțiuni care în opinia istoricului Elena Negru ar trebui întreprinse la nivel guvernamental, pentru a remedia consecințele politicilor sovietice de dezbinare.

Autoarea a mai multor monografii, manuale, consacrate istoriei RASSM și RSSM, Elena Negru și-a prezentat recent lucrarea de doctor habilitat cu titlul ”Construcția identitară în RSS Moldovenească”, o noutate pentru istoriografia de pe ambele maluri ale Prutului. Reprezintă o primă încercare de analiză a proiectului sovietic de fabricare a așa-numitei identității ,,moldovenești” pe parcursul a patru decenii și jumătate.