Într-o conferință de presă la IPN, Igor Boțan a declarat că în Registrul de Stat al Alegătorilor sunt incluși 3,3 milioane de cetățeni cu drept de vot, iar pe listele electorale sunt înscriși 2,7 milioane de cetățeni.

„Există o diferență de aproape jumătate de milion de cetățeni, pentru că avem în regiunea transnistreană aproape 300 de mii de cetățeni cu drept de vot, dar ei nu pot fi incluși în listele de alegători, pentru că autoritățile din Republica Moldova nu controlează acest teritoriu, respectiv nu deschid secții de votare în regiune”, a notat directorul ADEPT.

Cetățenii cu drept de vot din regiunea transnistreană pot să voteze, la fel, în baza unei hotărâri a Curții Constituționale. Acum 20 de ani, Curtea a subliniat că, dacă cetățeanul Republicii Moldova cu drept de vot nu este inclus în listele electorale de la secția de votare, autoritățile electorale sunt obligate să-l includă în listele suplimentare ca să-și exercite dreptul de vot. De aceea, cetățenii din regiunea transnistreană (circa 300 de mii), dacă vin în cele 30 de secții de votare de-a lungul râului Nistru, în ziua alegerilor, vor fi incluși în listele electorale suplimentare, precizează directorul ADEPT.

„Și mai există, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, aproximativ 200 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova care nu au domiciliu. Respectiv, dacă nu au domiciliu, ei nu sunt incluși în listele electorale. Deci, calcul cu privire la rata de participare pornește de la cifra aproximativă de 2,7 milioane de cetățenii cu drept de vot. Din 2,7 milioane, o treime reprezintă aproximativ 940 de mii de cetățeni care ar trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie validat”, explică Igor Boțan.

În ceea ce privește articolul 142 din Constituție, care se referă la patru subiecte distincte – suveranitatea, independența, neutralitatea și statul unitar – expertul spune că, atunci când sunt supuse referendumului, votul pozitiv trebuie să vină de la jumătate din cetățenii înscriși în listele electorale. Însă nu este cazul referendumului din 20 octombrie, când este suficient să voteze „Da” majoritatea participanților la plebiscit.

Apartenența la UE nu înseamnă pierderea suveranității. Igor Boțan a dat exemplul Marii Britanii, care în 1975 a organizat un referendum de ieșire din UE, însă britanicii au respins ideea.

„Atunci a pierdut, a cedat suveranitatea Marea Britanie sau nu? În 2016, Marea Britanie a hotărât iar să facă un referendum de ieșire din UE. A făcut referendum, au decis să iasă. A ieșit din UE. I-a afectat cumva suveranitatea, independența faptul că timp de aproximativ 40 de ani a fost în UE? În niciun fel. Vreau să vă spun că din 27 de țări membre ale UE, în 24 au fost modificate constituțiile, la fel ca și în cazul Republicii Moldova... În ceea ce privește suveranitatea și independența, sunt articole în constituțiile țărilor UE care spun că acestea sunt apărate și este vorba despre un efort comun al acestor state cum să-și organizeze cooperarea economică și politică de a așa natură încât să fie beneficiari toți cei care fac parte din UE, fără să-și atingă interesele legate de suveranitate și de independență. Iar dacă vreun stat decide ca Marea Britanie să se despartă – sunteți liberi să faceți acest lucru. Este adevărat că acum, două treimi din cetățenii marii Britanii regretă faptul că țara s-a despărțit de UE”, a mai spus Igor Boțan.

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței de presă, la care a fost prezentată platforma alegeri.md actualizată de către ADEPT, în cadrul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte. Aici, cetățenii pot găsi informații despre alegerile prezidențiale, despre referendumul constituțional și votarea peste hotare.