„Rusia vrea să împartă lumea în două triburi beligerante. Nu este vorba doar de opinii politice, ci de incitarea la ură pentru a nimici comunicarea între oameni”, a atenționat președintele Consiliului Național al Radiodifuziunii poloneze (KRRiT) Maciej Świrski în cadrul Summitului „Opriți dezinformarea și propaganda rusă”, care a avut loc recent la Varșovia, transmite IPN.  Evenimentul a întrunit reprezentanți ai Poloniei, Ucrainei, Estoniei, României, Ungariei, Letoniei și Lituaniei și a fost o dovadă în plus că țările din Europa Centrală și de Est au aceleași viziuni privind problema combaterii dezinformării ruse. Intensitatea fără precedent a campaniei de dezinformare este legată, desigur, de lansarea de către Rusia a unei agresiuni pe scară largă împotriva Ucrainei, dar originile acesteia ar trebui căutate mult în trecut. „Agresiunea pe scară largă a ridicat în picioare societățile occidentale, dar asta nu înseamnă că am câștigat această mare bătălie pentru adevăr în mass-media și media de socializare”, a subliniat Olha Herasymiuk, președintele Consiliului Național al Audiovizualului din Ucraina. „Dezinformarea este o provocare uriașă pentru întreaga UE, dar în prezent lovește cel mai mult în țările de pe flancul său estic, atenționat Valentin-Alexandru Jucan, Vicepreședintele Consiliului Național al Audiovizualului din România, citat de IPN.

Jurnal.md reține declarația președintelui României, Klaus Iohannis, la Lisabona: Trebuie să susținem împreună inițierea până la final de an a negocierilor de aderare cu RM și Ucraina. Președintele României, Klaus Iohannis a discutat, la Lisabona, cu omologul portughez Marcelo Rebelo de Sousa despre războiul din Ucraina, dar și despre aderarea Republicii Moldova la UE. Discuțiile au vizat și riscurile sporite de securitate din regiunea Mării Negre, ca urmare a multiplelor atacuri rusești împotriva porturilor ucrainene de la Dunăre. Cu privire la Republica Moldova, președintele Iohannis a spus că trebuie susținute eforturile de combatere a vulnerabilităților cu care ne confruntăm din cauza războiului din Ucraina. Cei doi oficiali au discutat și despre politica de extindere a Uniunii Europene. Klaus Iohannis a subliniat că trebuie deschise negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova până la sfârșitul acestui an.

Europa Liberă scrie cum s-a schimbat sectorul vinicol în ultimele decenii: podgorii mai puține și soiuri autohtone „reînviate”. În ultimele decenii, a crescut calitatea vinurilor din R. Moldova și s-au diversificat destinațiile de export. Din cauza schimbărilor climatice, expertul în viticultură Sergiu Tutovan spune că producția de struguri pentru vin s-ar putea extinde și în regiunea de nord a R. Moldova.  Plantațiile cu viță-de-vie s-au redus aproape în jumătate în ultimii 30 de ani în R. Moldova. Cel mai mult s-au diminuat suprafețele cu soiuri de masă, iar principala cauză a reducerii suprafețelor de vii este lipsa piețelor de desfacere. „Nu există acele relații normale pentru o economie de piață între producători și fabrici, bazate pe contracte, cu grafic al livrărilor, cu indicarea prețului, cerințe și obligații clare”, a explicat expertul. Moldova are cea mai mare densitate a podgoriilor pe cap de locuitor, iar suprafețele reprezintă 4% din totalul terenurilor agricole. În 2022, producția de vinuri a fost de 19,3 milioane de decalitri. Potrivit expertului, calitatea vinului a crescut considerabil față de perioada sovietică, când vinul era produs în cantități mari. Acum vinăriile au o abordare aparte față de orice soi de struguri și se aplică tehnologii noi pentru a asigura calitatea dorită.