Dumitru Vicol, analist economic stabilit în Marea Britanie și asociat la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, consideră că în cazul când statele  din UE vor fi obligate să achite gazul cu ruble rusești, acestea vor trebui să deschidă conturi bancare în Rusia și de acolo să transfere plățile pentru consumul de gaze. „Să vândă euro, să cumpere ruble și să efectueze plățile. Sau, o bancă din Germania sau Italia ar trebui să intre într-o relație cu o bancă rusească. Sau să cumpere ruble la bursa din Moscova. În fond, ideea este de a impune consumatorul să cumpere ruble. Iar dacă rubla este întrebată și se cumpără, înseamnă că se ține. În perspectivă, se speră că rubla se va aprecia și va reveni la pozițiile anterioare”, a spus expertul.

În mod normal, consideră acesta, europenii nu sunt de acord, spun că este o încălcare a contractului. „Și aceasta este adevărat - în majoritatea contractelor scrie despre dolari sau euro. Dar pentru ruși aceasta nu mai contează nici arbitrajul internațional, nici dolarul cu euro, ceea ce îi face pe ei să se simtă pe poziții forte”.

Alt argument al rușilor este că Occidentul a înghețat rezervele valutare ale țării, ceea ce reprezintă plățile occidentalilor pentru exporturile rusești. „E o confruntare, iar victoria Rusiei în această confruntare va însemna ridicarea prețurilor la hidrocarburi. Așteptările de preț pentru anul acesta se ridică la circa 1400 de dolari pentru mia de metri cubi și circa 1000 pentru anul viitor. În momentul când se realizează planul de reducere a dependenței Europei de gazul rusesc, prețul ar putea crește până la 2000 de dolari per mia de metri cubi, deoarece se micșorează cantitatea de gaz în Europa”, estimează Dumitru Vicol.

Potrivit lui, în situația care se conturează, Rusia va avea de pierdut, căci va livra volume mai mici pe piața internațională, dar va pierde și Uniunea Europeană, „care va avea de plătit o poliță foarte mare”, consideră expertul. În vremurile așezate, încălcarea contractului e examinată în instanță și se sancționează. Acum, însă Rusia a spus că nu mai respectă vechile aranjamente, iar sancțiunile ar putea să nu mai aibă repercusiunile de altă dată. „Relațiile sunt atât de deteriorate, încât nu mai valorează niciun arbitraj, nicio penalitate. Rușii spun „poftim, cumpărați gaz din altă parte”. Iar din altă parte, cu părere de rău, gaz nu există suficient”, a opinat Dumitru Vicol.

Răspunzând la întrebarea dacă societatea moldovenească are capacitatea de a impune autorităților un anumit comportament în ceea ce privește atitudinea față de sancțiunile impuse Federației Ruse, Dumitru Vicol a făcut referință la un raport al Băncii Naționale a Moldovei din 15 februarie, potrivit căruia inflația va crește în trimestrul II – III până la 20 la sută, iar prețurile la petrol și gaze vor scădea. „Însă prețurile la hidrocarburi au crescut, iar inflația, cred că va urca până la 30 la sută. Ceea ce înseamnă că dacă noi impunem sancțiuni, acestea ar putea conduce la aceea că Moldova ar putea fi nevoită să caute gaze în alte părți, la prețuri și mai mari, iar inflația ar crește și mai mult – până la, poate, 50 la sută. În concluzie, dacă fiecare din noi este gata să piardă jumătate din economiile sale, atunci guvernul Republicii Moldova poate impune sancțiuni sau să se alinieze sancțiunilor occidentale… Cred că guvernul de la Chișinău joacă destul de inteligent între prețul la gaze și subiectul alinierii la sancțiuni”, a opinat expertul.

Dezbaterea publică la tema „Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei: motive, mecanisme de acțiune, efecte, poziția Republicii Moldova”, organizată de IPN, a fost ediția a 231-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.