„Acest lucru este confirmat și prin prisma structurii refuzurilor, pentru că operatorii au înregistrat genul și vârsta aproximativă a persoanelor care au refuzat să răspundă. Cele mai multe refuzuri au fost în rândul populației de peste 55 de ani, dar să nu uităm că aceștia au fost cei mai numeroși care au participat la alegeri”, a declarat Doru Petruți pentru IPN.

Surpriza realizatorilor exit-poll-ului a fost faptul că inclusiv persoane tinere și educate au ales să nu participe la sondaj. „Ba mai mult, au avut o atitudine mai mult decât reticentă și, pe alocuri, chiar agresivă la adresa operatorilor de sondaje. Operatorii nu au făcut agitație electorală, dar unii participanți la sondaj așa i-au perceput”, a declarat directorul [imas].

Doru Petruți a precizat că refuzurile ascund lucruri legate de mentalitate, de valori, de cultura politică și de agresivitatea cultivată de politicieni, agresivitate reflectată și în cazul exit-poll-ului.

Pregătirile pentru un exit-poll-ul care să fie efectuat la alegerile prezidențiale din 2020 deja au început, iar Doru Petruți a spus că se fac analize interne pe toate procedurile organizaționale derulate pe parcursul actualului exit-poll. „Este foarte important să înțelegem toate fenomenele care au avut loc, să înțelegem cauzele și cum pot fi îmbunătățite lucrurile”, a declarat Doru Petruți. În context, directorul [imas] și-a exprimat speranța ca la alegerile prezidențiale din 2020 vor exista două exit-poll-uri.

Potrivit lui Doru Petruți, pentru îmbunătățirea culturii politice, ar trebui să fie implicate nu doar companiile sociologice, dar și autoritățile, Comisia Electorală Centrală, mass-media, societatea civilă. „Toți cei care promovează valorile democratice și cred în acest model, trebuie să explice populației ce este un exit-poll, la ce ajută acesta, cum poate fi valorificată de către societate o astfel de experiență”, a spus directorul [imas].

Sondajul efectuat la ieșirea de la urne, în 67 de secții de votare, în turul al doilea al alegerilor locale pentru funcția de primar al orașului Chișinău nu a fost relevant din cauza ratei mare de refuzuri ale alegătorilor de a participa la sondaj. 25,9% dintre cei chestionați au refizat să spună cu cine au votat.