„Viitorul sistemului energetic al Europei se construiește linie cu linie, megawatt cu megawatt, dar mai ales – politică cu politică. Stabilitatea, transparența și cooperarea vor fi factorii definitorii ai succesului. Moldova este pregătită să contribuie activ la această transformare colectivă – nu doar ca beneficiar, ci ca partener de încredere, aducând energie curată, reforme și viziune strategică”, a punctat Dorin Junghietu în discursul său.

De asemenea, ministrul a prezentat rezultatele semnificative înregistrate de Republica Moldova în ultimii ani, remarcând sincronizarea cu rețeaua europeană ENTSO-E în 2022, de la care a început transformarea fundamentală a poziției Republicii Moldova în regiune, potrivit unui comunicat al Miniseterului Energiei.

„Această sincronizare istorică ne-a permis nu doar să asigurăm securitatea energetică în momente critice, dar și să devenim un potențial exportator regional de energie electrică. Este o transformare strategică pentru Moldova”, a spus Dorin Junghietu. 

Printre realizările-cheie evidențiate, ministrul a reiterat creșterea capacității de export pe linia MD–RO de la 82 MW la 97 MW și exporturi de până la 650 MW din blocul UA-MD; lansarea primelor licitații pentru energie regenerabilă, atrăgând investiții de aproape 190 milioane EUR și generând peste 400 de locuri de muncă; depășirea pragului de 780 MW de capacitate instalată din surse regenerabile, acoperind peste 30% din consumul național (față de 3,6% în 2021); adoptarea unui Plan Național Integrat pentru Energie și Climă 2025–2030 (PNIEC) complet aliniat cu obiectivele europene; dar și promovarea de reforme legislative și mecanisme de sprijin pentru energia verde și liberalizarea pieței energetice.

Pe de altă parte, ministrul a atras atenția asupra provocărilor majore care încă persistă în sistemul energetic național și regional: „Crizele energetice recente au arătat cât de vital este accesul la piețele europene și consolidarea infrastructurii. Moldova depinde încă de câteva interconectări cu România, care nu pot garanta un flux sigur în perioadele de vârf. Trebuie să grăbim investițiile și să integrăm sursele regenerabile într-un sistem modern și digital”.

 În acest context ministrul  a subliniat rolul esențial al României ca partener strategic de încredere, atât în perioada de criză, cât și în dezvoltarea pe termen lung: „România a fost alături de noi necondiționat – cu energie electrică, gaze, combustibil și susținere în proiectele de infrastructură. Împreună avansăm proiecte strategice precum linia Vulcănești–Chișinău sau Bălți–Suceava, parte dintr-o viziune comună de integrare în rețeaua energetică europeană”.

Cât despre planurile pentru viitor, Dorin Junghietu a evidențiat potențialul Republicii de a deveni un hub energetic regional între România, Ucraina și UE, dacă sunt îndeplinite câteva condiții-cheie: accelerarea interconectărilor cu România; modernizarea rețelei și integrarea surselor regenerabile; digitalizarea și participarea activă în mecanismele europene de echilibrare; accesarea fondurilor UE prin alinierea la proiecte regionale și transfrontaliere.

Ministrul a reiterat că tranziția energetică poate transforma vulnerabilitățile în avantaje strategice, iar integrarea deplină în rețeaua europeană înseamnă nu doar securitate, ci și prețuri mai stabile, investiții verzi și o economie mai rezilientă.