Decizia primei instanțe a fost contestată de Ministerul Justiției care a considerat suma de 800 de mii de lei drept una „exorbitantă”. 

Potrivit Ministerului Justiției, instanța de fond ar fi interpretat eronat normele de drept material ce țin de încasarea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și ar fi făcut o evaluare exagerată în ceea ce privește cuantumul prejudiciului moral, în coraport cu ansamblul circumstanțelor cauzei. 

Magistrații Curții de Apel au respins cererea depusă de Ministerul Justiției și cererea de apel declarată de Procuratura Anticorupție și a menținut hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,emisă la 08 februarie 2023 cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de asistență  juridică. Decizia este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni din data comunicării deciziei integrale.

Amintim că Procuratura Anticorupție a deschis un dosar penal pe numele Domnicăi Manole, învinuind-o că „a pronunțat, cu bună știință, o hotărâre ilegală, contrară Constituției Republicii Moldova și prevederilor Codului electoral” și a obligat, în aprilie 2016, Comisia Electorală Centrală să organizeze referendumul pentru care Platforma „Demnitate și Adevăr” a colectat peste 400 de mii de semnături și care viza alegerea președintelui prin vot direct, limitarea imunității parlamentare și reducerea numărului de deputați.

La începutul lunii iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a declarat-o pe judecătoarea Domnica Manole incompatibilă cu funcția de magistrat, în baza avizelor Serviciului de Informații și Securitate. CSM a propus șefului statului să o elibereze din funcție, lucru care s-a întâmplat câteva zile mai târziu, scrie Ziarul Național.