DOCUMENTAR | Nicu Alifantis, cântăreț, compozitor și poet, împlinește 65 de ani
-
31 Mai 2019 09:26
Nicu Alifantis, unul dintre cei mai apreciați cantautori din zona muzicii folk, compozitor și poet, împlinește 65 de ani, transmite Agerpres.
Născut la 31 mai 1954, la Brăila, a început să compună melodii încă din timpul școlii, fiind un autodidact. Astfel, în 1965 a scris melodia "Decembre" ce avea să devină șlagăr la mijlocul anilor '80. A efectuat studii muzicale particulare cu prof. Mircea Florian, Johny Răducanu, Adrian Enescu și este absolvent al UNATC- Teatrologie (2012), potrivit volumului "Meridianele cântecului" (Ed. Muzicală, 1989) și https://alifantis.ro/.
A început să colaboreze cu Teatrul "Maria Filoti" din Brăila, în 1972. A compus muzică de scenă pentru numeroase piese, între care foarte apreciată a fost cea pentru "Furtuna" de Ostrovski, în regia lui Constantin Dinulescu (1973). De asemenea a semnat muzica pentru numeroase alte piese ale altor teatre din București și din țară printre care: "Când iarba are chip de om" (1977, Teatrul Al. Davilla din Pitești), "Cum vă place" (1978, Teatrul George Bacovia din Bacău), "Șoareci de apă" (1983, Teatrul Foarte Mic București), "Clovnii" (1988, Teatrul Național București), "Avarul" (1994, Teatrul Nottara din București), "Fii cuminte Cristofor" (2007, Teatrul George Ciprian Buzău), "După melci" - prima operă folk, pe versurile poetului Ion Barbu (2015, Teatrul "Prichindel" Alba Iulia) potrivit https://alifantis.ro/.
Nicul Alifantis semnează și muzica unor filme precum: "Speranța" (1979), "Moara lui Călifar" (1983), "Aripi de zăpadă" (1985), "Harap Alb" (1988), "Cumetrele" (2005), "Dobrogea" (2007).
Nicu Alifantis la cea de-a III-a ediție a Galei folk ''Om bun'' - 2007
Debutul scenic al artistului a avut loc în 1973, la Televiziunea Română, în emisiunea "TeleTop", cu melodia "Romanță" pe versuri de M. R. Paraschivescu, iar debutul discografic, în 1976, cu single-ul ''Cântec de noapte'', la Electrecord.
În anul 1975, a intrat în Cenaclul Flacăra alături de care a rămas vreme de șapte ani. În 1984 a realizat un nou L.P. la Electrecord, unde a fost înregistrat apoi și musical-ul "Mitică Popescu" - prima piesă de teatru pentru care Nicu Alifantis a compus integral coloana sonoră, dramatizare după Camil Petrescu.
Din repertoriul artistului amintim: "Poștalionul", "Balada blondelor iubiri", "Decembre", "Cânec de noapte", "Rar", "Trăiască România", "Dacă tu ai dispărea", "Mama", "Trecea un om", "Sonet", "Maria lângă geam". Unele dintre cele mai cunoscute cântece ale sale, precum ''Umbra'' sau ''Cântec de toamnă" (ulterior numit ''Emoție de toamnă''), au apărut în 1984 pe albumul ''Nicu Alifantis''. Acest album a fost urmat de multe altele, printre care: "Piața Romană" (1988), ''Risipitorul de iubire'' (1990), "Decembre" (1992), "Voiaj" (1995), "Neuitatele femei" (2002), "Simphonicu/Nicu Alifantis 50" (2005), "Cântece de șemineu" (2010), "Mozaic" (2013), "Șotron" (2015), "Țara de unde vin" (2018), așa cum arată volumul "Meridianele cântecului" (Ed. Muzicală, 1989) și https://alifantis.ro/.
Cifra concertelor susținute este impresionantă, artistul având circa 5.000 de apariții, singur sau alături de ZAN. Memorabil rămâne concertul ''Tandrețuri pentru femei cu cei 4 corifei'', susținut alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă și Alexandru Andrieș la Circul Globus din București, în data de 31 martie 2003. Alte concerte de referință au fost: cel din deschiderea concertului Bob Dylan de la București (2 iunie 2010); trei concerte la Teatrul Excelsior din București pentru a marca împlinirea a 80 de ani de la nașterea lui Nichita Stănescu (2013); "Chante la Roumanie" (2013); "Madame mon amour" (2016);"Alifantis&Zan - Țara de unde vin..." (2018).
Artistul a înființat, în 1990, propria casă de producție - Toji Productions - unde a editat single-ul ''Decembre'' (1992), dar și albumul ''Ia Toji Baladist'' (1993). În 1995 a fondat grupul Alifantis&ZAN cu Virgil Popescu (bass), Relu Bițulescu (tobe), Sorin Voinea (clape), Răzvan Mirică (chitară), alături de care a înregistrat albumele "Voiaj" (1995) și ''Nichita'' (1996). Apoi, în 1999 a înființat Fundația Nicu Alifantis. De asemenea a fondat: "Corifeii" (2003), "Alifantis&SimphoNicu" (2004), "Alifantis&ȘemineuBand" (2010), "Alifantis&MozaicBand" și "Alifantis&FragileBand" (2013), potrivit paginii oficiale de facebook a artistului www.facebook.com/pg/AlifantisOficial.
Nicu Alifantis este și autorul unor volume de poezii și nu numai, între care: ''Scrisori nedesfăcute" (1997), "5 săptămâni în balon" (2006), "Cartea albumului Mozaic" (2013), "Dicționarul lui Alifantis" (2014), "45 de poeme la întâmplare" (2018).
Pentru activitatea sa muzicală, a fost recompensat cu: International Youth in Achievements International Biographical Center, Cambridge, England (1986); Premiul UNITER pentru muzică de teatru (1991, 2006); Premiul pentru întreaga activitate, Festivalul ''Om bun'' (1994); Premiul ''Compozitorul anului 1994'', Radio Contact (1995); Premiu pentru muzică de teatru, Festivalul Național al Teatrelor de Revistă, Constanța (1995); Premiul I Secțiunea Șlagăre cu piesa ''Ploaie în luna lui marte'', Festivalul Mamaia '99 (1999); Premiul pentru muzica spectacolului ''Cadavrul viu'', în cadrul Premiilor Naționale de Teatru (2002); Premiul Foreverfolk, pentru artistul folk al anului (2009); Premiile Muzicale Radio România, pentru "Omul cu Chitara", pentru cel mai bun proiect al anului ("Mozaic") dar și Premiul de Excelență din partea Revistei VIP (2014); Premiul pentru bun român, din parte Revistei VIP (2015).
De asemenea a fost distins cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Cavaler (2004), a devenit Cetățean de Onoare al municipiului Brăila (2017) și a primit Discul de Aur din partea Casei de Producție E-Media pentru albumul "Madame Mon Amour"(2017), potrivithttps://alifantis.ro/.
