DOCUMENTAR | Nadia Comăneci, prima gimnastă din lume care a primit nota zece la un concurs internațional

  • 18 Iulie 10:51
DOCUMENTAR | Nadia Comăneci, prima gimnastă din lume care a primit nota zece la un concurs internațional

Nadia Comăneci, prima gimnastă din lume care a primit nota zece la un concurs internațional de gimnastică, s-a născut la 12 noiembrie 1961 în orașul Onești, județul Bacău, scrie AGERPRES.

În palmaresul Nadiei Comăneci strălucesc cinci medalii olimpice de aur, două de aur la Mondiale și nouă de aur la Europene. Numărul total al medaliilor câștigate de Nadia Comăneci la JO, CM și CE se ridică la 25, din care 16 de aur. Este considerată una dintre cele mai bune sportive din secolul trecut și printre cele mai mari gimnaste ale lumii.

Nadia a făcut cunoștință cu gimnastica la vârsta de cinci ani, în timpul grădiniței, potrivit ''Enciclopediei Educației Fizice și Sportului din România'' (Volumul II, București, 2002). A fost selecționată de antrenorul Marcel Duncan și legitimată la AS "Flacăra" Onești. De la vârsta de șapte ani, în orașul său natal, în cadrul celei dintâi instituții școlare cu program de gimnastică din țara noastră (unde va funcționa și Centrul național de gimnastică, unitate care îi va purta numele), s-a pregătit, mai întâi, sub îndrumarea antrenorilor Martha Karoly și Valeriu Munteanu. Din 1971, a fost antrenată de soții Bela și Martha Karoly. După 1977, în anumite perioade, s-a pregătit la București, cu antrenorii Iosif Hidi, Gheorghe Condovici, Atanasia Albu (septembrie 1977 - august 1988), Gheorghe Gorgoi, Anca Grigoraș (aprilie 1980 - august 1981).



La vârsta de 11 ani, câștigă primul său titlu de campioană națională absolută, iar la 11 ani și jumătate concurează la categoria "maestre", unde ocupă locul al treilea. La Campionatele Internaționale de Gimnastică ale României, din 1973, cucerește cinci medalii de aur.

În 1974, obține primul mare succes peste hotare, câștigând locul I la individual compus, în cadrul Concursului "Prietenia" de la Gera (Republica Democrată Germană). La Campionatul European din 1975, de la Skien (Norvegia), la vârsta de numai 14 ani, are o prestație excelentă, cucerind patru medalii de aur - la individual compus, sărituri, paralele și la bârnă -, precum și medalia de argint la sol. În 1975, participă la Turneul Campioanelor de la Londra unde, pe podiumul de la Empire Pool, cucerește trofeul competiției.



Este supranumită "Zâna de la Montreal", după ce, în 1976, a obținut titlul olimpic absolut, cucerind trei medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), una de bronz (sol) și argint cu echipa, la Jocurile Olimpice din orașul canadian. Este prima gimnastă din istorie căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs (de șapte ori).

 


Lucrarea "Campionii Secolului XX" (Editura Fundația Rompres, București, 2000) notează că, în 1976, la Montreal a avut loc afirmarea unei tinere gimnaste care a intrat imediat în paginile celebrei "Guiness Book", cu prima notă de zece la gimnastică, din istoria Olimpiadelor, cel mai mare total în concursul individual compus - 79,275 din 80 puncte posibile, cea mai tânără campioană olimpică (triplă - la individual compus, paralele și bârnă), la numai 15 ani.

În România, succesul i-a adus distincția de "Erou al Muncii Socialiste", fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu.

La Campionatul Mondial (CM) din 1978, de la Strasbourg (Franța), cucerește prima medalie de aur la bârnă - obținută la "mondiale" - pentru gimnastica românească și două medalii de argint, la sărituri și cu echipa. Potrivit ''Enciclopediei Educației Fizice și Sportului din România'', în 1979, la CM de la Forth Worth (SUA), Nadia aduce o contribuție esențială la câștigarea de către lotul feminin de gimnastică al României a primului titlu de campioană mondială pe echipe (389,550 p.) La ediția din 1977 a "europenelor" de la Praga, se clasează pe locul I, la individual compus și la paralele, și pe locul II la sărituri, gimnastele românce fiind nevoite să părăsească competiția, la jumătatea finalelor pe aparate (din cauza incorectitudinilor de arbitraj la proba de sărituri). La Copenhaga, în 1979, cucerește trei titluri de campioană europeană, la individual compus, sărituri și la sol, medalia de bronz, la bârnă, și locul IV, la paralele. Cucerind de trei ori consecutiv titlul de campioană continentală, intră definitiv în posesia "Cupei Europei", fiind prima gimnastă din Europa care reușea această performanță. În 1979, la "Cupa Mondială", desfășurată la Tokio (Japonia), se clasează pe locul I la sol și la sărituri, pe locul II, la bârnă, și pe locul III, la individual compus.

 



Campioană europeană absolută la Praga (1977) și Copenhaga (1979). La Jocurile Olimpice de la Moscova (1980) a cucerit două titluri, la bârnă și sol, și două medalii de argint, la individual compus și cu echipa. S-a clasat a doua la individual compus după sovietica Elena Davîdova, când a fost nevoită să aștepte pentru notare mai bine de o jumătate de oră, până ce Davîdova și-a încheiat exercițiul.

În 1981, la Universiada de la București, obține cinci medalii de aur. La acest palmares remarcabil se adaugă titlurile de campioană națională și numeroasele medalii, în special de aur, câștigate în diverse competiții și turnee internaționale, precum și aprecierile deosebite ale spectatorilor și specialiștilor.

Același volum menționează că Nadia Comăneci a fost considerată o gimnastă perfectă, un adevărat fenomen, impunându-se prin grație, precizie, armonie, simț artistic, amplitudine și îndrăzneală în abordarea unor elemente de mare dificultate. S-a scris despre ea că reprezintă desăvârșirea în sportul pe care-l practică, fiind, totodată, o gimnastă încântătoare și uimitor de expresivă, strălucitoare și plină de temperament, care a adus o notă deosebită, originală nu doar în acrobatică.

S-a retras din activitatea competițională la 6 mai 1984, când a avut loc, la Palatul Sporturilor din București, gala de adio a gimnastei, și când a fost premiată cu Ordinul Olimpic "Colanul de argint" din partea președintelui de atunci al Comitetului Internațional Olimpic, Juan Antonio Samaranch.

În calitate de antrenor federal, funcție pe care a îndeplinit-o în perioada 1984-1989, după ce a abandonat activitatea competițională, Nadia Comăneci a adus o însemnată contribuție la pregătirea loturilor naționale de gimnastică.

Cu câteva săptămâni înainte de Revoluția din 1989, în luna noiembrie, a plecat clandestin din România și s-a stabilit în Statele Unite ale Americii, potrivit sursei citate mai sus. În prezent, locuiește în Norman, Oklahoma, SUA. La 26 aprilie 1996, s-a căsătorit cu Bart Conner, campion de gimnastică american, dublu campion olimpic, ceremonia având loc la București. La 3 iunie 2006, Nadia Comăneci a devenit mamă, dând naștere unui băiat, Dylan Paul.

În 1999, Nadia Comăneci devenea primul sportiv invitat să vorbească la Națiunile Unite, pentru a lansa Anul 2000, Anul Internațional al Voluntariatului. Ea și soțul său sunt proprietarii academiei "Bart Conner Gymnastics Academy", precum și editori ai unei reviste de gimnastică internațională.

S-a implicat în acte de caritate, atât în țară (a creat o clinică de caritate în București, pentru ajutorarea copiilor orfani), cât și în străinătate. Fundația "Nadia Comăneci" a relansat, în 2009, păpușa Nadia, cu sprijinul fabricii românești Arădeanca, parte a programului social "10 pentru gimnastică", la 33 de ani de la apariția primei versiuni. În cadrul celei de-a VI-a ediții a Galei femeilor de succes, Nadia Comăneci a fost desemnată Femeia anului 2009 la categoria campanii umanitare de succes, pentru clinica care îi poartă numele.

În 2009, a participat alături de Ilie Năstase și Gheorghe Hagi la campania de promovare a destinației turistice România, sub sloganul "Land of Choice".

Nadia Comăneci este vicepreședinte al Consiliului Director al Special Olympics International, președinte onorific al Federației Române de Gimnastică (din 1996), președinte onorific al Comitetului Olimpic Român (martie 2002), Ambasadorul Sporturilor Românești, vicepreședinte în Consiliul Director al Asociației Distrofiei Musculare și membră a Fundației Federației Internaționale de Gimnastică.

În cadrul unei ceremonii desfășurate la Washington, a fost recompensată cu premiul "Flo Hyman" (1998) pentru merite deosebite în sport, iar în 1999, la Viena, a fost declarată "Sportiva secolului XX". În ianuarie 2007, cotidianul spaniol "El Mundo Deportivo" a desemnat-o, de asemenea, sportiva secolului XX, în urma unui sondaj făcut în rândul a 60.000 de iubitori ai acestui sport. World Records Academy (Academia Recordurilor Mondiale) a omologat, în 2007, recordul reușit de Nadia Comăneci, la Jocurile Olimpice de la Montreal, adică șapte note 10 la o singură ediție a JO.

În anul 2000, gimnasta primește Ordinul Național "Steaua României", iar în 2009 Patriarhul Daniel i-a acordat Ordinul "Sfinții Împărați Constantin și Elena". În decembrie 2003, i s-a publicat prima sa carte: "Scrisori către o tânără gimnastă". În septembrie 2006, la aniversarea a 100 de ani de existență a Federației Române de Gimnastică, s-a instituit Trofeul "Nadia Comăneci".

În aprilie 2013, cu prilejul aniversării a 40 de ani de activitate a Clubului Sportiv Municipal Onești, Fundația "Nadia Comăneci" a organizat, împreună cu Clubul Sportiv Municipal Onești, prima ediție a Cupei "Nadia Comăneci" la gimnastică artistică. Este, de asemenea, președinte de onoare al Clubului Sportiv Municipal Onești.

Este primul sportiv român inclus în International Gymnastics Hall of Fame, în 1993, potrivit www.cosr.ro.

În codul de punctaj al Federației Internaționale de Gimnastică (FIG) există încă elemente de maximă dificultate care poartă numele Nadiei. Astfel, la paralele, sunt incluse două elemente care-i poartă numele: "coborâre Comăneci" și "salt Comăneci", specifică lucrarea "Campionii Secolului XX". 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Ascultă&Călătorește cu Andrei Mîțu
Meteo Chișinău
20,24
Cer fragmentat
Umiditate:68 %
Vint:4,63 m/s
Sun
15
Mon
10
Tue
10
Wed
8
Thu
10

Curs oficial BNM 18 Septembrie 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 20.7694 -0.0000
USD 17.6521 -0.0000
RON 4.1969 -0.0000
UAH 0.6611 -0.0000
RUB 0.2435 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău