Luna iulie este a șaptea lună a anului în calendarul Gregorian și are 31 de zile. Ziua are 14 ore, iar noaptea — 10 ore, notează Agerpres.

Iulie (lat. julius), inițial numită quintilis de la cuvântul quintus (al cincilea), deoarece a fost a 5-a lună în vechiul calendar roman, a devenit ulterior iulius în amintirea împăratului roman Iulius Cezar, care s-a născut la 13 iulie 100 î.Hr. Denumirile și simbolurile lunilor s-au deformat în timp, unele chiar la intervenția bisericii.

Soarele și Luna 
La începutul lunii, Soarele răsare la ora 5 h 35 m și apune la ora 21 h 04 m, iar la sfârșitul lunii răsare la ora 6 h 02 m și apune la ora 20 h 42 m.

La 23 iulie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 120 grade, el intrând în semnul zodiacal Leul, potrivit www.eastrolog.ro. 

Fazele Lunii: la 1 iulie — Luna la Primul Pătrar 03 h 51 m; la 09 iulie — Lună Plină 07 h 07 m; la 16 iulie — Luna la Ultimul Pătrar la 22 h 26 m; la 23 iulie — Lună Nouă 12 h 46 m; la 30 iulie — Luna la Primul Pătrar 18 h 23 m, potrivit www.astro-urseanu.ro.

Luna iulie în tradiția populară 
Calendarul popular cuprinde mai multe sărbători și obiceiuri dedicate secerișului și forțelor potrivnice omului: Cosmandinul, Ana-Foca, Pricopul, Panteliile, Ciurica, Circovii de Vară, Marina, Sântilie, Ilie-Pălie, Foca, Opârlia, Sf. Ana, Pantelimon, Pintilie Călătorul, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile și mituri. Calendarul țăranului român'' (2000).

Cele patru săptămâni din componența lunii se numesc în tradiția noastră populară: "Săptămâna secerișului", "Săptămâna Pânteliilor", "Săptămâna lui Sântilie" și "Săptămâna Verii".

Prima săptămână, cea a secerișului, este dedicată muncilor agricole — seceratul grâului — și este, prin tradiție, o săptămână în care se muncește de la răsăritul până la asfințitul soarelui. 

Cea de-a doua săptămână este dedicată "Panteliilor", aprigele surori ale Sfântului Ilie, potrivit www.artatraditionala.ro. Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai vestită sărbătoare tradițională, care aparține calendarului agrar, se desfășoară în acest an la sfârșitul celei de-a doua săptămâni, în perioada 15-16 iulie. În zilele noastre, sărbătoarea a devenit o manifestare etno-culturală, cu cântece din folclorul românesc interpretate de artiști consacrați, cu parada portului popular, artificii, foc de tabără și un târg de obiecte populare tradiționale.

Săptămâna a treia îl are în centru pe Sfântul Ilie, zeul focului și al Soarelui, cel care leagă și dezleagă ploile, tună, fulgeră și trăsnește dracii ascunși pe pământ, plesnindu-i cu biciul lui de foc, oriunde s-ar ascunde în vârful arborilor, sub streașina casei sau în turla bisericii. El este atestat, prin numeroase tradiții, la românii de pretutindeni, în special în mediile pastorale.

Cea de-a patra săptămână este săptămâna dedicată anotimpului celui mai călduros al anului. Calendarul popular al lunii iulie se încheie cu sărbătoarea Ursul Mare pe 31 iulie, aceasta fiind denumirea populară a constelației Ursa Mare. Cele patru stele așezate în trapez alcătuiesc corpul, iar stelele în linie dreaptă formează gâtul și capul ursului. Pe timp de vară, Ursul Mare indică miezul nopții.