DOCUMENTAR | Helmut Duckadam, portarul intrat în Cartea Recordurilor, împlinește 60 de ani

  • 01 Aprilie 2019 08:53
DOCUMENTAR | Helmut Duckadam, portarul intrat în Cartea Recordurilor, împlinește 60 de ani

Fostul mare portar de fotbal al formației Steaua București, Helmut Duckadam, supranumit "Eroul de la Sevilla", s-a născut în localitatea Semlac, județul Arad, la 1 aprilie 1959. A început să joace fotbal în 1975, la Gloria din Arad. Până în 1983, când s-a transferat la Steaua București, a mai evoluat la UTA (1977 și 1978-1983) și Constructorul Arad (1977-1978).

Fostul mare portar de fotbal al formației Steaua București, Helmut Duckadam, supranumit "Eroul de la Sevilla", s-a născut în localitatea Semlac, județul Arad, la 1 aprilie 1959. A început să joace fotbal în 1975, la Gloria din Arad. Până în 1983, când s-a transferat la Steaua București, a mai evoluat la UTA (1977 și 1978-1983) și Constructorul Arad (1977-1978).

"Am început fotbalul prin anii '70, la echipa din Semlac, apoi am evoluat la Școala Sportivă Gloria din Arad. Mi-a plăcut să fiu portar, îmi plăcea să plonjez, să mă arunc pe minge. De acolo am mers la UTA, în 1977, la tineret, după care am fost chemat la o echipă din divizia C, Constructorul Arad, unde antrenor era Nicolae Dumitrescu - simbolul Aradului, am putea spune -, unde am activat un an, după care am fost chemat de Ion V. Ionescu la UTA, la echipa mare. Aici am jucat o etapă destul de lungă, era în divizia B când am fost eu. La echipa națională am fost chemat pentru prima dată fiind la UTA, m-a chemat Mircea Lucescu. Acolo i-am întâlnit pe Costică Ștefănescu de la U Craiova, pe Ștefan Sameș de la Steaua, fiecare dintre ei încercând să mă convingă să vin în echipa lui. Adrian Păunescu avea atunci un articol în care spunea că Universitatea Craiova este echipă mare, dar n-are portar. Ștefănescu a cerut să mă transfer la Craiova. Și Mircea Lucescu m-a îndrumat spre Craiova, acolo primeam și niște bani, dar mi-a fost puțin... nu știu dacă neapărat teamă, dar știind cât de greu te asimilează oltenii dacă nu ești de-al lor, am avut o reținere. În același timp a venit oferta de la Steaua, odată cu problema armatei, trebuia să-mi fac stagiul militar. Și atunci am hotărât să merg la Steaua, în 1983", spunea Duckadam într-un interviu acordat AGERPRES în 2018.

Odată cu venirea în București, a început și ascensiunea lui ca jucător. Primul meci mare îl face la București, în întâlnirea retur cu A.S. Roma din Cupa Cupelor, din toamna lui 1984, când la 0-0, în minutul 87, a apărat un penalty.

 


Foto: (c) CORNEL MOCANU / AGERPRES FOTO


Vârful carierei sportive îl atinge în ediția 1985-1986 a Cupei Campionilor Europeni, când pe întreaga durată a competiției, dar mai ales în memorabila finală de la Sevilla, Steaua-CF Barcelona (0-0, 2-0, după penalty-uri), apără de-a dreptul senzațional, determinându-i pe ziariștii spanioli, și nu numai, să-i aprecieze evoluția la superlativ. Cele patru lovituri consecutive de la 11 m apărate jucătorilor barcelonezi - Alesanco, Pedraza, "Pichi" Alonso și Marcos - l-au făcut să intre în "Cartea Recordurilor".

"Înainte de acea finală, cu toții ne gândeam că mergem acolo, jucăm cu Barcelona, pe pământ spaniol, că șansele noastre erau destul de reduse. Barcelona era, ca și acum, o echipă foarte mare. Am vrut să arătăm, în primul rând, ca și în România se juca un fotbal de calitate. Faptul că am reușit să câștigăm acel trofeu a fost împlinirea unui vis. (...) Sigur, ca orice copil, ai un vis. În momentul când m-am apucat serios de fotbal, visul meu a fost să ajung într-o finală și să decid eu soarta partidei, la loviturile de la 11 metri. Dar, niciodată nu am visat să ajung la un nivel așa de mare. În acele momente mi-am făcut o strategie. Foarte importantă a fost prima lovitură pe care a tras-o Alesanco. Am reușit, prin poziția lui, să ghicesc colțul, cum se spune și am apărat prima lovitură. Cea de-a doua lovitură, ca și celelalte, a fost un joc al minții, pentru că m-am pus în situația celui care executa lovitura. Cum aș executa eu? Dacă facem o retrospectiva a fost așa: portarul de la Barcelona, Urruti, a apărat una în stânga și una în dreapta și logic era ca următorul jucător, Pedraza, să gândească, pe undeva, la fel. Portarul, adică eu, a apărat una pe dreapta, logic ar încerca în stânga, deci trag tot în dreapta. A gândit ca și mine sau eu ca și el: m-am dus tot în dreapta. Cea mai simplă lovitură a fost cea de-a treia, a lui Pichi Alonso, care era logică, după ce un portar apără doua lovituri pe o parte, în dreapta, va pleca în stânga, deci trag în dreapta. Am plecat destul de repede pe dreapta, se vede pe imagini, pentru că eram convins că va trage tot în dreapta. La a patra lovitură mă gândeam ce să fac: am apărat trei lovituri pe dreapta, ce voi face la a patra? Mă gândeam la jucătorul care bate lovitura că este convins că eu mi-am ales un colț, dreapta și se gândește să tragă în stânga. Așa a gândit Marcos și așa am gândit și eu. Am apărat, astfel, și cea de-a patra lovitură. Ce era interesant în acele momente era faptul că, în momentul când executau loviturile jucătorii Stelei, eu eram la marginea careului de 16 metri, pe spate și priveam cerul. Se făcea o mare gălăgie și după această gălăgie a spectatorilor îmi dădeam seama dacă a marcat sau nu. Iar în momentul când trăgeau spaniolii se făcea liniște ca să nu-i deranjeze pe jucători, ceea ce m-a ajutat și pe mine, ca să mă pot concentra mai bine", descria Duckadam, în interviu, momentele de încărcătură psihică de la executarea loviturilor de departajare din finala Cupei Campionilor Europeni.

 

Foto: (c) MIRCEA HUDEK / AGERPRES FOTO


Cele trei plonjoane în partea dreaptă și unul în stânga vor rămâne în arhiva sentimentală a istoriei fotbalului românesc, iar strigătul din noaptea de 7 spre 8 mai 1986 al crainicului TVR Cristian Țopescu - "Apără Duckadam!", la al patrulea penalty apărat, ceea ce însemna câștigarea Cupei Campionilor Europeni, a căpătat ceva din rezonanța celebrului "Am învins!" de la Marathon.

Presa internațională a reacționat imediat după meci, lăudând jocul campioanei României. "Fotbaliștii catalani, susținuți de 50 de mii de suporteri, au luptat mult, dar s-au lovit de apărarea fermă a românilor, învingători merituoși", a scris agenția de presă spaniolă EFE. "Neașteptatul triumf al Stelei, care va fi legat întotdeauna de Duckadam, nu trebuie să fie tratat ca o curiozitate", a scris și agenția britanică Reuters, în timp de cotidianul italian "Gazzetta dello Sport" a titrat că "În Estul Europei s-a mai născut o stea". "S-a reparat un șir de nedreptăți și sunt de două ori satisfăcut. Mai întâi pentru victoria acestei admirabile campioane a României, care a urcat într-un timp record de pe poziția de simplă concurentă a plutonului european pe cea mai de sus treaptă a consacrării. Modul cum s-a calificat până în finală, fotbalul spectaculos pe care-l joacă, numeroșii jucători tineri pe care-i are, totul a reprezentat un sumum de argumente, pentru o victorie indiscutabilă. Mă bucur și fiindcă se repara nedreptatea seriilor de succese datorate mai mult hazardului, prin care Barcelona a ajuns în final", scria într-un editorial Jean Filippe Rethacker, redactor-șef adjunct la France Football și L'Equipe.

În presa din țară, victoria Stelei a fost pusă în umbra politicului, în luna și în anul în care Partidul Comunist Român împlinea 65 de ani de existență. "Sportul", unicul cotidian sportiv românesc de la acea vreme, deși a scos peste 300.000 de exemplare, nu a dedicat numărul eroilor de la Sevilla, ci partidului. În subsolul primei pagini un titlul mare anunța doar că "Steaua a câștigat Cupa Campionilor Europeni", făcând trimitere la paginile a patra și ultima, unde se găseau comentariile corespondenților Ioan Chirilă și Mircea Ionescu. Celelalte ziare au scris și ele despre performanța Stelei, dar în articole mai mici și doar în spațiile unde a mai rămas loc liber.

După cinci zile de la finala de la Sevilla, într-un cadru solemn, clubului de fotbal Steaua i s-a acordat Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa I. Titularii, antrenorii Ienei și Iordănescu, plus președintele Alecsandrescu au primit Meritul Sportiv clasa I. Rezervele și ceilalți din staff au primit Meritul Sportiv clasa a II-a.

Imediat după meciul care a fost televizat de postul național, pentru prima dată în regimul comunist, oamenii au ieșit nechemați în stradă să se bucure pentru izbânda fotbaliștilor de la Steaua. Circa 30.000 de oameni au plecat spre Aeroportul Otopeni și au ocupat esplanada să-și întâmpine campionii. În aproape toate colțurile țării, noaptea de 7 spre 8 mai 1986 a fost practic una albă.

 


Foto: (c) MIRCEA HUDEK / AGERPRES FOTO


"În acea noapte de vis toți românii au fost steliști. Peste o Românie cenușie, înglodată în datorii, Steaua era Luceafărul speranțelor împlinite. În inima fiecărui român, Steaua, Duckadam, 7 mai 1986, Sevilla, au fost întipărite cu litere de aur. Cupa Campionilor era, imaginar, pe masa tuturor. Steaua încetase să mai fie doar 'Steaua București'. Devenise "Steaua României", notează site-ul www.fcsteaua.ro.

Duckadam a evoluat în 133 de meciuri pe prima scenă, are două prezențe la națională și 11 în cupele europene. A câștigat un titlu de campion și o cupă a României (1985) și Cupa Campionilor Europeni (1986). A fost desemnat cel mai bun fotbalist român al anului în 1986, fiind menționat și în revista "France Football".

Un anevrism axilar a pus capăt neașteptat carierei lui Helmuth Duckadam. Se afla la un foc de tabără, pe malul Mureșului, când a alunecat, s-a sprijinit pe mână și, probabil, cheagul de sânge s-a deplasat blocând circulația în brațul drept. S-a dus la medicul din sat dar a ajuns urgent la București unde a fost operat și i-a fost salvat brațul.

După încheierea activității de fotbalist, Duckadam s-a angajat la Poliția de frontieră din județul Arad, dar s-a pensionat din motive medicale.

Câștigător la "Loteria Vizelor" organizată de ambasada americană la București, Helmuth Duckadam a emigrat în SUA, în 2003, dar a revenit în scurt timp în țară. În 2004 a devenit membru al Partidului Noua Generație (PNG). A îndeplinit funcțiile de vicepreședinte al PNG și președinte al filialei județene Arad.

La 25 martie 2008, Duckadam a fost decorat de Președinția României cu Ordinul "Meritul Sportiv" pentru rolul avut în câștigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua, în 1986.

Helmut Duckadam a acceptat, la 11 august 2010, să fie președintele clubului de fotbal Steaua București.

 


 Foto: (c) RADU TUȚĂ / AGERPRES FOTO


La 6 septembrie 2012, a fost supus unei intervenții de urgență în Secția de Cardiologie Cardiovasculară a Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța. La începutul anului 2018, Helmut Duckadam a suferit o intervenție chirurgicală la genunchi.

Duckadam a fost invitat, la 17 martie 2013, la Sevilla, de oficialitățile clubului spaniol FC Sevilla pentru a lua parte la un dineu, alături de președintele clubului Jose Maria Del Nido și de alți oameni de fotbal spanioli. Președintele de imagine al Stelei a primit din partea președintelui clubului spaniol un echipament și un tablou reprezentând o fotografie în care apare fostul portar, alături de Miodrag Belodedici și de un jucător al Barcelonei, din timpul finalei câștigată de Steaua în Cupa Campionilor Europeni împotriva echipei FC Barcelona. Ulterior, Duckadam a fost invitat să asiste, pe stadionul Sanchez Pizjuan, la meciul de campionat al echipei FC Sevilla cu Zaragoza.

 


 Foto: (c) RADU TUȚĂ / AGERPRES FOTO


În 2016 a lansat colecția de echipament sportiv semnată Duckadam.

Helmut Duckadam este căsătorit din 2007 cu Alexandra și au o fiică, Julianne.

sursa: AGERPRES

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: În zori
Meteo Chișinău
15,52
Cer senin
Umiditate:99 %
Vint:1,54 m/s
Sun
25
Mon
22
Tue
19
Wed
22
Thu
24
Arhivă Radio Chișinău