PROGRAMUL ZILEI ALEGERILOR

Secțiile de vot se deschid la ora locală 7.30 (8.30 ora R.Moldova și se închis la 21 ora locală (22 ora R.Moldova). Numărarea voturilor, care se face manual, începe imediat. Secțiile de vot vor rămâne deschise încă cinci ore pe trei insule olandeze din Caraibe – Bonaire, Saba și St Eustatius – însă acestea reprezintă numai o mică parte din electoratul de peste 12,6 milioane, scrie news.ro.

Institutul Ipsos va realiza un exit-poll difuzat de NOS și RTL imediat după ora 21 (22 ora R.Moldova). Prima versiune, care va estima rata de participare și împărțirea mandatelor va fi bazată pe răspunsurile oferite până la ora locală 20.30 (21.30 ora R.Moldova) și va fi acutalizată după o jumătate de oră.

Potrivit estimărilor, exit-pollul va fi realizat pe circa 38.000 de alegători.

Primele rezultate oficiale sunt așteptate la circa 40 de minute după închiderea urnelor, dar orașele mari, precum Amsterdam și Rotterdam, vor anunța, probabil, rezultatele după  miezul nopții.

Rutte și alți lideri ar putea ține discursuri în noaptea alegerilor, însă analiștii cred că nu își vor exprima preferințele pentru o coaliție până nu vor analiza bine rezultatele.

Rezultatele oficiale finale vor fi anunțate pe 21 martie, la ora locală 16 (17 ora R.Moldova), de Colegiul Electoral.

SUSȚINEREA PENTRU WILDERS ESTE ÎN SCĂDERE

Anul trecut, toate sondajele indicau același lucru: Partidul Libertății (PVV), anti-islam și anti-UE, condus de Geert Wilders, conducea în intențiile de vot și era favorit la a obține cel mai mare număr de mandate în Parlament.

Însă, în ultima lună de campanie s-a înregistrat o schimbare a tendinței, astfel că formațiunea VVD (liberală), a premierului Mark Rutte, conduce în sondaje, la distanță mică.

Chiar dacă PVV obține cele mai multe voturi, este puțin probabil să aibă mai mult o cincime din totalul mandatelor din noua camera inferioară a Parlamentului.

Sistemul electoral olandez este unul proporțional. Practi, circa 0,67% din voturile naționale înseamnă un mandat din totalul de 150 din Legislativ. Acest lucru face ca numeroase partide să intre în Parlament, astfel că este nevoie întotdeauna de coaliții pentru guvernare. Și niciunul dintre partidele importante nu și-au exprimat dorința de a intra în parteneriat cu Wilders. Rutte a exclus clar această posibilitate.

CÂȘTIGĂTORUL NU IA, NEAPĂRAT, TOTUL

Chiar dacă Wilders câștigă, primul loc nu îi oferă automat dreptul de a încerca să formeze un Guvern. De altfel există precedente în care partidul câștigător a fost exclud e la putere. Acest lucru s-a întâmplat de trei ori după cel de-al Doilea Război Mondial.

În 1971, cele patru partide care formaseră Guvernul precedent de centru-dreapta au pierdut majoritatea în alegeri. Pentru a putea rămâne la putere, liderii lor au adăugat încă o formațiune la coaliție – Democrat-Socialiștii, care se desprinseseră din Partidul Laburist. Formațiunea noului premier Barend Biesheuvel, Partidul Anti-Revoluționar, era a treia ca număr de voturi din alianță.

De asemenea, în 1977 și în 1982, laburiștii au câștigat cele mai multe voturi în alegeri, dar au fost excluși din coaliția de guvernare.

UN PEISAJ POLITIC FRAGMENTAT

Deci numărul mare de partide nu reprezintă o noutate în Olanda. Însă, în ultimele decenii, la fel ca și în alte țări din Europa de Vest, partidele importante tradiționale au pierdut teren în fața grupurilor mici. Iar această tendință îngreunează și mai mult construcția de coaliții cu majoritate parlamentară.

Teorema este că formațiunile mai mici câștigă mai multă influență. Acestea sunt multe și variate în Olanda: două partide creștine au rezultate bune în așa-numita Centură a Bibliei, iar o formațiune pentru apărarea drepturilor animalelor este bine implantat în țară; un partid pentru persoanele peste 50 de ani ar urma să obțină rezultate mai bune decât în trecut în Parlament, potrivit sondajelor. Împreună, acestea patru ar urma să obțină 20 de mandate în Legislativ.

ALEGERILE SUNT DOAR ÎNCEPUTUL

Procesul formării unui Guvern la Haga urmează o cale bine-cunoscută și lungă. Parlamentul desemnează un politician cunoscut pentru a analiza situația, înainte ca un posibil premier să fie numit și să pună la punct o echipă și un acord de coaliție.

După cel de-al Doilea Război Mondial a durat, în medie, 72 de zile pentru formarea unui Guvern. Recordul de viteză a fost înregistrat în 1958 – 10 zile. Însă în 1977, a fost nevoie de 208 zile pentru formarea unei coaliții din numai două partide.

CUM POATE FI FORMATĂ O COALIȚIE ANTI-WILDERS?

În cel mai simplu scenariu, Rutte ar putea să păstreze Laburiștii ca parteneri de coaliție și să includă în alianță Creștin-Democrații, cu care a mai colaborat, și formațiunea de centru D66. Aceste patru partide ar putea atinge majoritatea de 76 de mandate în camera inferioară a Parlamentului. Însă cele mai recente sondaje sugerează că rezultatele vor fi la limită. În aceste condiții, ar putea fi nevoie de un al cincilea partener.

“Un Guvern cu cinci partide condus de premierul Rutte este cea mai probabilă variantă după alegeri”, a explicat economistul Theo de Kort, de la ABN Amro Group NV, din Amsterdam, într-o notă transmisă investitorilor.

Al cincilea partid inclus ar putea fi Verzii, deși liderul său, Jesse Klaver, a fost reticent în a face alianță cu Liberalii lui Rutte, pentru că cele două partide promovează politici diferite.

Un al posibil aliat este mica Uniune Creștină, care a mai susținut Guvernul în voturi-cheie în trecut.

Mai există un aspect important care trebuie luat în considerare. Noul Guvern va trebui să se asigure că are suficiente voturi pentru a trece legi și prin camera superioară a Parlamentului, Senatul, ales indirect. Aspectul pozitiv pentru Liberali, Laburiști, Creștin-Democrați și D66 este că au deja o majoritate confortabilă în Senat.