Marea Unire a Principatelor din 1 decembrie 1918 a fost precedată de câteva momente importante.

La 21 noiembrie/4 decembrie 1917, Sfatul Țării din Basarabia proclamă Republica Democratică Moldovenească, moment urmat, la 24 ianuarie/6 februarie 1918 de adoptarea declarației de independență.

La 20 februarie/5 martie 1918 se semnează, la Buftea, Tratatul preliminar de pace între România și Puterile Centrale, pe baza căruia încep la București, la 9/22 martie, tratativele în vederea încheierii păcii, care avea ca bază câteva concesii: cedarea Dobrogei până la Dunăre, rectificări de frontieră în favoarea Austro-Ungariei și impunerea unor grele condiții economice. La 24 aprilie/7 mai 1918 a avut loc semnarea Tratatului de pace de la București și a anexelor sale dintre România, pe de o parte, și Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte.

La 3/16 martie 1918, Adunarea generală a zemstvei din districtul Bălți adoptă, în unanimitate, o moțiune prin care se cere unirea Basarabiei cu Regatul României.

La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău decide cu majoritate de voturi unirea cu România a Republicii Democratice Moldovenești.

Pe 17/30 aprilie 1918 s-a înființat, la Paris, „Comitetul național al românilor din Transilvania și Bucovina”, sub președinția lui Traian Vuia, iar mai apoi a dr. Ion Cantacuzino, care a militat pentru dobândirea independenței Transilvaniei și unirea acesteia cu România.

La 15/28 noiembrie 1918, Comitetul Executiv al Consiliului Național din Bucovina, convoacă un Congres General al Bucovinei, la Palatul Mitropolitan din Cernăuți, unde președintele Congresului, Iancu Flondor, citește moțiunea în care se afirmă că Bucovina este parte organică a Moldovei. Congresul hotărăște unirea necondiționată a Bucovinei în vechile ei hotare cu Regatul României.

La 1 decembrie 1918 Marea Adunare de la Alba-Iulia, constituită din 1228 de delegați și susținută de 100.000 de persoane venite din toate colțurile țării, adoptă o rezoluție care consfințește unirea tuturor românilor Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, pe baze democratice, cu păstrarea unei autonomii locale și cu egalitatea naționalităților și a religiilor, și crearea unui singur stat național.

În documentul citit de Vasile Goldiș se arată că: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”

De asemenea, în document se mai solicită: „Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani, la reprezentarea în comune, județe ori parlament.

Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.

Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând fidei-comisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va face posibil țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât cât o să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potențarea producțiunii.

Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus”.

La Adunarea de la Alba Iulia s-a constituit și Marele Consiliu Național Român, în fapt un organism legislativ, format din 200 de membri aleși și 50 de membri cooptați. A doua zi, acest Consiliu a ales un guvern provizoriu, numit și Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu. Consiliul a hotărât să trimită la București o delegație, condusă de episcopul de Caransebeș, Miron Cristea (care avea să devină viitorul Patriarh al României). Acesta, la 1/14 decembrie 1918, înmânează regelui Ferdinand I, Declarația de la Alba Iulia.

Apoi, legea unirii este ratificată prin Decretul-Lege nr. 3631 din 11 decembrie 1918, de către regele Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaților în ședinta din 29 decembrie 1919, în unanimitate.

Ca în fiecare an, de Ziua Națională a României, la București are loc o paradă militară, la care, în acest an, participă peste 3.500 de militari și specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informații, cu peste 350 de mijloace tehnice, din care circa 50 de aeronave, și militari din mai multe țări aliate sau partenere. Așadar vineri, 1 Decembrie, începând cu ora 11.00, are loc cea mai mare Paradă militară de până acum organizată cu ocazia Zilei Naționale a României, în Piața Arcul de Triumf din București. Cei peste 300 de militarii străini vor fi din Bulgaria, Canada, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Republica Moldova, Slovacia, SUA, Turcia și Ucraina. La parada militară de la Arcul de Triumf urmează să participe Președintele țării, Klaus Iohannis și premierul Mihai Tudose.

Tot în București va avea loc vineri, 1 Decembrie, începând cu ora 8.00, o ceremonie militară și religioasă de depuneri de coroane și jerbe de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I.

Cu prilejul Zilei de 1 Decembrie, reprezentanți ai Armatei României vor participa, la solicitarea și cu sprijinul autorităților locale, la pregătirea, organizarea și desfășurarea de ceremonii militare și religioase de depunere de coroane de flori, întâlniri cu militari veterani și veterani de război, defilări și expoziții de tehnică militară de luptă și armament, în unele garnizoane în care sunt dislocate mari unități și unități militare. Cu ocazia Zilei Naționale, Drapelul național va fi arborat în toate instituțiile militare din țară, iar la bordul navelor maritime și fluviale se va ridica Marele Pavoaz. Militarii aflați în misiune în teatrele de operații desfășoară ceremonii militare și activități specifice cu ocazia Zilei Naționale.

O paradă militară spectaculoasă va fi organizată la 1 decembrie, cu ocazia Zilei Naționale a României, la Alba Iulia. 1500 de soldați, tehnică militară, cai și chiar avioane MIG-21 LanceR și elicoptere vor fi incluse în programull manifestărilor militare. Au fost stabilite unitățile militare și instituțiile care vor defila, precum și ordinea în care o vor face. De asemenea, s-a stabilit traseul pe care se va face intrarea și retragerea participanților la paradă. Pe un trailer, va fi adus și un tanc de dimensiuni impresionante.

Sursa imaginii: Agerpres

Sursa: Rador