Dionis Cenușa susține că, dacă anterior erau importante pentru votantul german subiectele legate de migrație, în special criza refugiaților din Orientul Mijlociu, acum, în 2021, îi sunt interesante subiectele despre climă, mediul înconjurător, precum și subiectul pandemiei, care este dominant pe agendele publice ale tuturor statelor lumii. „De aceea subiectele se schimbă deseori în funcție de criza prin care trece Germania sau trece Uniunea Europeană, iar Germania absoarbe foarte multe crize cu care se confruntă UE, fiind unul din pilonii proiectului european, în materie de economie și stabilitate politică”, a spus el.

Prin urmare, partidele politice care se implică în campania electorală, țin cont de specificul german și uneori importă subiecte ce sunt importante la nivel european și pe care Germania ar trebui să le ia în considerare, reieșind din figura politică pe care și-o asumă. „Alte subiecte sunt inerente, vin din interiorul Germaniei și țin de majorarea pensiilor sau soluționarea problemelor legate de inegalitatea socială care există în Germania. În general, subiectele din actuala campanie electorală sunt cumva date peste cap de intemperiile din nord-vestul Germaniei și acest factor, care nu este controlabil, a schimbat prioritățile și preferințele electorale ale alegătorilor”, a adăugat Dionis Cenușa.

Politologul mai spune că subiectele sensibile deja sunt în joc în actuala campanie electorală și nu crede că poate apărea ceva nou. „Este vorba despre criza în jurul Afganistanului, care, cu siguranță nu este una finală. Se vor vedea soluții în jurul situației refugiaților. Dacă Germania reușește prin intermediul Uniunii Europene să investească în capacitățile de recepționare a refugiaților în Asia Centrală, astfel încât să fie mitigat un eventual val de refugiați din Afganistan, care ar putea să ajungă în Germania. Chiar dacă asta ar putea avea loc după alegeri, oricum, semnalele ar putea influența retorica pe ultima sută de metri a candidaților electorali și anume, la cei de extremă dreapta sau stânga”, a menționat cercetătorul.

Subiectele dominante vor fi legate de pandemie, relansare economiei, inclusiv prin fondurile europene și investițiile în economia verde și tranziția spre o agendă publică unde schimbarea climatică este pe primul loc. Asta contează foarte mult, mai ales pentru generația tânără. Vorbind despre o eventuală coaliție între social-democrați și verzi, politologul nu-și creează nicio iluzie că vor fi schimbări de abordări legate de modul cum trebuie cheltuiți banii publici. Pe marginea politicii externe, expertul crede că social-democrații vor continua să folosească politica estică la care nu a renunțat Angela Merkel, adăugând subiecte noi legate de relațiile cu Rusia și vecinătatea estică.

În altă ordine de idei, Dionis Cenușa a spus că există partide care sunt interesate să își creeze fundații politice, pentru că nu toate partidele pot obține finanțare publică din bugetul public pentru desfășurarea activității fundațiilor, ci doar dacă sunt partide parlamentare. Sunt fundații mai puternice, cum este cea „Konrad Adenauer”, de exemplu, și altele care sunt mai puțin influente, dar, desigur, încearcă să facă foarte multe lucruri cu bugetul pe care-l au la dispoziție.

„Activitatea fundațiilor politice se leagă cu un fel de activism în cadrul societăților civile, deoarece, în exterior cel puțin, fundațiile finanțează proiecte și ajută societățile civile din state ca Republica Moldova să participe la viața publică, și, respectiv, să influențeze procesele politice prin modul de a crea cultura politică, a genera dezbateri, participare în procesul de luare a deciziilor și, respectiv, a dezvoltării politicilor publice. Prin urmare, fundațiile politice joacă un rol extrem de important mai degrabă în exteriorul țării decât în interiorul țării, cel puțin la nivel de vizibilitate”, a declarat politologul.

Dionis Cenușa a adăugat că, în Germania există un sistem educațional care este interesat în promovarea cunoștințelor generale legate de democrație. Studenții care fac medicina, jurnalism, orice altceva, trec printr-un proces general de educare legat de democrație, drepturile omului, valori etc. De aceea, orice persoană care trece printr-o universitate, are posibilitatea să studieze și să învețe detalii despre particularități legate despre modul cum funcționează democrația germană și ce înseamnă democrația pentru un stat ca Germania în interiorul UE. Procesul acesta are și repercusiuni pozitive asupra procesului electoral.

Dezbaterea publică la tema „Alegeri federale parlamentare în Germania: posibile efecte pentru nemți, europeni și moldoveni”, este organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.