Dacă temperaturile globale continuă să crească în ritmul actual, primăvara ar putea începe în februarie în mod regulat, potrivit studiului, publicat în revista Proceedings of the Royal Society B, scrie digi24.ro.

„Rezultatele sunt cu adevărat alarmante”, spune profesorul Ulf Büntgen, autorul principal al studiului, de la Departamentul de Geografie al Universității din Cambridge. „Când plantele înfloresc prea devreme, este de așteptat să apară consecințe dăunătoare pentru fauna sălbatică, dar și pentru agricultură și grădinărit”.

În timpul iernii, plantele sunt capabile să se protejeze de îngheț, deoarece ele intră într-un fel de latență, într-o hibernare. Cu toate acestea, o primăvară timpurie face să debuteze mai repede faza în care plantele încep să crească. Dacă în acest răstimp apare un îngheț, plantele vor avea de suferit, iar unele pot muri. Cei mai expuși sunt pomii fructiferi. 

În timp ce studiul vorbește despre o tendință pe termen lung, și în alte părți ale lumii s-au înregistrat sezoane recente de înflorire timpurie. În martie 2021, Japonia a înregistrat cea mai timpurie înflorire de cireș din ultimii 1.200 de ani . În 2019, un val de căldură din Statele Unite a făcut ca floarea -soarelui să înflorească mai devreme decât de obicei. 

Un alt motiv de îngrijorare este ceea ce cercetătorii numesc „nepotrivire ecologică”, respectiv o problemă legată de sincronizarea ecosistemelor. Plantele, insectele, păsările și animalele sălbatice au evoluat de-a lungul timpului pentru a-și coordona modul în care se dezvoltă. O modificare a acestui ciclu poate iniția o reacție în lanț, provocând daune ecosistemelor.

„O anumită plantă înflorește și atrage un anumit tip de insectă, care atrage un anumit tip de pasăre și așa mai departe”, a spus Büntgen.

Dar dacă o componentă răspunde mai repede decât celelalte, există riscul ca acestea să nu fie sincronizate, ceea ce poate duce la dispariția unor specii și la pierderea biodiversității dacă nu se pot adapta suficient de repede, a adăugat el.

Studiul a analizat peste 400.000 de observații făcute în perioada 1753 - 2019, cu privire la peste 400 de specii de plante și arbuști. Chiar dacă nu existau măsurători de temperatură, în Marea Britanie se făceau încă din secolul XVIII observații extinse despre data înfloririi diverselor plante și ierburi.

Primele date de înflorire au fost comparate cu înregistrările climatice lunare, care au arătat că prima înflorire medie a avansat cu o lună întreagă și este strâns legată de creșterea temperaturilor globale.

Aceste date sunt stocate în calendarul Naturii, o bază de date cu 3,5 milioane de intrări care datează din 1730.

„Pentru a înțelege cu adevărat ce impact au schimbările climatice asupra lumii noastre, avem nevoie de aceste seturi de date care privesc ecosistemele întregi pe o perioadă lungă de timp”, a spus Büntgen.

Potrivit acestuia, Calendarul Naturii este o resursă științifică cu valoare foarte ridicată: „Pe lângă înregistrările privind temperaturile, îl putem folosi pentru a urmări modul în care schimbările climatice afectează diverse ecosisteme din Marea Britanie”.