Una din cauze ar fi, potrivit experților, faptul că Federația Rusă a redus susținerea financiară pe care o acorda regiunii. În aceste condiții, Tiraspolul ar putea fi mai deschis pentru negocierile privind aplicarea Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană și în stânga Nistrului.

Autoritățile separatiste de la Tiraspol au recurs la micșorarea cu 30 la sută a pensiilor și salariilor în condițiile în care veniturile la buget sunt reduse, la fel ca și asistența din partea Moscovei care se confruntă cu propriile probleme financiare. Rusia a acordat în acest an doar 522 de milioane de ruble, adică ceva mai mult de 8 milioane de dolari, pentru tradiționalul supliment la pensii. În același timp, Moscova întârzie să răspundă unei solicitări anterioare a Tiraspolului care a cerut un ajutor financiar de 100 de milioane de dolari. Autoritățile din regiune au reușit să mențină cursul rublei transnistrene în condițiile inflației din regiune, dar din această cauză au de pierdut exportatorii, a declarat pentru Radio Chișinău expertul din regiunea transnistreană Andrei Safonov.  În aceste condiții, situația din Transnistria rămâne incertă, potrivit lui Andrei Safonov.

”Începând cu ianuarie 2015 sunt restanțe la salarii. Gaura din buget nu se reduce, în primul rând pentru că volumul producției industriale nu crește. Din această cauză structurile oficiale presupun că cel puțin pentru viitorul apropiat reducerea pensiilor și salariilor cu 30% se va menține”, a declarat Andrei Safonov.

Situația economică din regiunea transnistreană este dramatică, susține expertul de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale ”Viitorul”, Tatiana Lariușin. Rusia îi acorda asistență financiară Transnistriei de aproximativ un miliard de dolari anual, iar acum acest ajutor a fost redus drastic. Tatiana Lariușin susține că, în situația respectivă, Tiraspolul va fi mai deschis negocierilor cu Chișinăul pentru aplicarea Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană, pe care l-a semnat Republica Moldova anul trecut.

Transnsitria va deveni mai negociabilă pentru a se apropia și încadra în DCFTA. Cu siguranță ei sunt acum motivați să caute soluții alternative, a declarat Tatiana Lariușin.

Potrivit Biroului pentru Reintegrare, exporturile regiunii transnsitrene au crescut cu peste 20% în anul 2014, dar creșterea se datorează evoluțiilor de la începutul anului, pentru că începând cu toamna anului trecut, volumul exporturilor a începus să scadă, tendință care se menține și în prezent. Peste 60% din exporturile din stânga Nistrului au ca destinație piața Uniunii Europene, iar 40% cea a țărilor din CSI, inclusiv Republica Moldova.