DIALOG EUROPEAN | Fostul negociator-șef pentru aderarea României la UE, Leonard Orban: „La nivel politic, problema cea mai mare va fi tranșarea chestiunii Transnistriei” (Audio)
-
04 Noiembrie 2023 09:55
Consiliul European va putea lua o decizie pozitivă în luna decembrie numai în măsura în care Comisia Europeană va recomanda în raportul din 8 noiembrie, începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și cu Ucraina, a declarat pentru Radio Chișinău fostul negociator-șef al României cu Uniunea Europeană și primul Comisar European desemnat de România, Leonard Orban.
În măsura în care va exista o recomandare pozitivă a Comisiei Europene este foarte probabil că nu vor exista rețineri la nivelul statelor membre în ceea ce privește începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova, a afirmat Leonard Orban în emisiunea „Dialog European” de la Radio Chișinău.
Potrivit fostului negociator-șef al României cu UE, obiectivul de 2030 de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este un obiectiv extrem de ambițios pentru că procesul de negociere este extrem de dificil. În cazul Republicii Moldova, negocierile pe tot ce înseamnă sistemul de justiție vor fi foarte complicate, iar la nivel politic, problema cea mai mare va fi tranșarea chestiunii Transnistriei, a spus Leonard Orban. Acesta a subliniat că în ciuda a ceea ce a declarat Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă Josep Borrell, negocierile de aderare nu se vor finaliza, fără o clarificare a situației juridice a Transnistriei. De asemenea Republica Moldova e departe de a avea pregătite structurile eficace și o expertiză ridicată capabilă să avanseze în negocieri.
***
Iată principalele declarații ale fostul negociator-șef al României cu Uniunea Europeană Leonard Orban:
Despre șansele RM de a deschide negocierile de aderare pe capitole în acest an
Consiliul European va putea lua o decizie pozitivă în luna decembrie numai în măsura în care Comisia Europeană va recomanda în raportul din 8 noiembrie, începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și cu Ucraina. Republica Moldova și Ucraina sunt legate în ceea ce privește începerea negocierilor de aderare.
Recomandarea Comisiei Europene poate să fie pozitivă, poate să fie condiționat pozitivă sau poate spune că mai e nevoie de un anumit timp până vor fi îndeplinite condiționalitățile, nu doar cele 9 inițiale, dar și cele suplimentare puse pe masă de Comisia Europeană.
Trebuie să rămânem optimiști, să sperăm că raportul va fi unul pozitiv. În măsura în care va exista o recomandare pozitivă a Comisiei Europene este foarte probabil că nu vor exista rețineri la nivelul statelor membre în ceea ce privește începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova. În ceea ce privește Ucraina, s-ar putea să fie mai complicat. Știți foarte bine că există câteva state membre au cel puțin un stat membru mai reticent, dar pe de altă parte părerea mea este că dacă va exista această recomandare pozitivă este aproape sigur că va fi luată o decizie favorabilă de către Consiliul European în decembrie. Este o decizie politică dar care nu poate să facă abstracție de evoluțiile la nivel tehnic.
Despre obiectivul de aderare până în 2030
Obiectivul de 2030 de aderare la Uniunea Europeană este un obiectiv extrem, extrem de ambițios. Procesul de negociere este extrem de dificil. Înseamnă practic o transformare a țării în nenumărate domenii, înseamnă reforme substanțiale în zone foarte importante, cum ar fi justiția, economia și altele. Reforme care necesită timp și care necesită tot procesul de negociere, reclamă, expertiză foarte ridicată și o voință politică, aranjamente instituționale și politice capabile să conducă la luarea rapidă și eficace a deciziilor politice necesare pentru avansarea în proces.
Despre negocierile de aderare
Specificul negocierilor de aderare e de așa natură că țara candidat nu poate să modifice legislația Uniunii Europene. Negocierile vor fi legate de adoptarea și implementarea legislației europene în fiecare domeniu.
În momentul de față există o anumită metodologie de derulare a negocierilor. Există niște condiții minime care trebuie să fie îndeplinite pentru a deschide negocierile. Dar prima condiție ca să deschizi negocierile e să transmiți documente de poziție (așa se numesc primele documente de negociere) pentru toate capitolele în care prezinți evaluarea ta, evaluarea statului candidat în ceea ce privește adoptarea și implementarea legislației europene.
România a putut să transmită documente de poziție pentru toate capitolele de negociere abia la sfârșitul a doi ani de la începerea negocierilor de aderare. Iar trimiterea documentelor de poziție nu înseamnă în niciun fel începerea negocierilor pentru fiecare capitol în parte și finalizarea negocierilor.
Acum, față de perioada în care a negociat România, s-a schimbat metodologia de negociere. Acum sunt niște capitole, numite “clastere”, care trebuie să fie abordate de la începutul negocierilor de aderare. Ești obligat să tratezi capitole precum justiția și afaceri interne chiar de la începutul procesului, ceea ce va face și mai complicată evaluarea și transmiterea rapidă a documentelor de poziție.
Când a negociat România, noi am ales capitolele și am ales evident capitolele cele mai ușoare unde există legislația cea mai redusă din punct de vedere cantitativ. Ca să înțelegeți, legislația europeană în momentul de față însumează 100.000 de pagini.
100 de mii de pagini care nu trebuie doar citite, dar și evaluat impactul acestei legislații în diferitele domenii care sunt acoperite de acquis-ul comunitar.
Despre cele mai sensibile capitole de negociere
Negocierile pe tot ce înseamnă sistemul de justiție vor fi foarte complicate și nu e simplu să ei măsuri necesare ca să fie îndeplinite condiționalitățile din domeniu. De asemenea sunteți departe de a avea pregătite structurile eficace de o expertiză ridicată capabilă să avanseze în negocieri. Iar dacă vorbim inclusiv la nivel politic, problema cea mai mare va tranșarea chestiunii Transnistriei. În ciuda a ceea ce a declarat Înaltul Reprezentant pentru politică externă Josep Borrell, nu se vor finaliza negocierile de aderare fără o clarificare a situației juridice a Transnistriei. Eu ca om care am participat la aceste negocieri aproape 5 ani, pot să vă spun că pur și simplu nu poți să faci negocieri de aderare excluzând un teritoriu din țara candidat. Pur și simplu nu se poate! Alea nu sunt negocieri complete. Vă spuneam despre capitolul de protecție al mediului. Acolo trebuie să evaluezi nivelul de poluare pe care îl face fiecare companie industrială. Dacă tu nu ai acces și excluzi din start o anumită porțiune de teritoriu, cum faci negocierile pe zona asta? ...În cazul Transnistriei, o soluție politică ar putea fi convenită. Pe de altă parte nu există un capitol pe care să se negocieze situația Transnistriei. Negocierile sunt orizontale, iar clarificarea situației Transnistriei va ajuta negocierile pe un număr semnificativ de capitole.
Alt capitol care este foarte complicat este cel ce ține protecția mediului care în momentul de față are și o dimensiune puternică legată de lupta pentru combaterea schimbărilor climatice. Din punct de vedere tehnic cred că a fost printre cele mai complicate care a necesitat cel mai mult timp și unde România a solicitat cele mai multe perioade de tranziție pentru că pur și simplu nu a fost în situația să poată îndeplini și să poată implementa legislația europeană imediat de la momentul aderării. Și vă mai dau un exemplu de capitol foarte greu, foarte complicat și cel mai stufos din punctul de vedere al legislației europene – aproape jumătate din cele 100.000 de pagini sunt în domeniul agricol.
De aia vă spuneam că e nevoie nu doar de o decizie politică, de o structură administrativă foarte bine așezată, dar e nevoie și de foarte multă expertiză tehnică. Și asta ar putea veni de la România în primul rând.
Despre sprijinul României
România este în măsură să ofere expertiza necesară și există acest avantaj extraordinar – limba. Nu doar limba, dar și capacitatea tehnică de a înțelege care e impactul acestei legislații în diferite domenii. Cel mai aproape și cel mai puternic sprijin în acest proces ar trebui să vină din partea României. Aici trebuie să ai rezultate, să faci reforme și să avansezi pe calea acestor reforme. Și din punctul acesta de vedere România este capabilă să ofere tot sprijinul necesar Republicii Moldova.
Despre riscuri
Sunt multe riscuri. Unul dintre ele, puțin probabil, este ca Ucraina să fie învinsă de către Rusia. Și atunci Republica Moldova într-o formă sau alta ar cădea complet sub influența Federației Ruse și evident că drumul către Uniunea Europeană va fi blocat complet. Sau schimbare de putere în Republica Moldova, iar puterea nouă care vine să nu mai considere aderarea la UE o prioritate. Acestea sunt riscuri care trebuie avute în vedere. Tocmai de aceea e extrem de important să se comunice, să se explice foarte bine ce înseamnă aderarea la Uniunea Europeană.
Despre oportunități
Această oportunitate care s-a deschis pentru Republica Moldova nu trebuie ratată și trebuie făcute eforturile necesare pentru a atinge acest obiectiv. Sunt eforturi care sunt justificate și care merită. Tocmai de aceea invitația mea foarte puternică este să valorificați această șansă extraordinară istorică!
Interviu realizat de Alla Boțan