Experta a atras însă atenția, că o abordare modulară propusă de autoritățile de la Chișinău în procesul de reintegrare a regiunii transnistrene, poate crea un dezavantaj și ar afecta capacitatea statului de a gestiona coerent și eficient acest dosar. Vorbind în emisiunea „Dialog European” de la Radio Chișinău, Angela Grămadă a subliniat că deși implementarea etapizată este justificată, aceasta ar trebui să fie ghidată de un cadru strategic clar, capabil să asigure sprijin public și coerență pe termen lung.

Republica Moldova testează sprijinul partenerilor occidentali pentru o nouă abordare a reintegrării regiunii separatiste transnistrene, după ce vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a prezentat la Bruxelles un document informal („non-paper”) care conturează opțiuni politice, economice și de securitate pentru soluționarea conflictului. 

Documentul, descris de autorități drept un instrument de lucru și nu o strategie oficială, a fost discutat cu reprezentanți ai Uniunea Europeană în contextul negocierilor de aderare ale Republicii Moldova. Potrivit expertei în securitate Angela Grămadă, inițiativa nu reprezintă o premieră absolută, ci mai degrabă „o încercare de a resuscita” viziuni anterioare privind statutul regiunii din stânga Nistrului.

„Nu este prima inițiativă a Chișinăului și probabil nu este nici cea mai bună”, a declarat Grămadă pentru Radio România Chișinău, amintind de legea din 2005 privind statutul special al regiunii, respinsă de administrația de la Tiraspol și criticată de Rusia.

Integrarea europeană și dosarul transnistrean

Prezentarea non-paper-ului are loc într-un moment în care Republica Moldova avansează în negocierile de aderare la UE. Potrivit Angelei Grămadă dosarul transnistrean nu poate fi separat de acest proces.

„Integrarea europeană este abordată ca un proces unitar, aplicabil întregului teritoriu recunoscut internațional al Republicii Moldova”, a explicat Grămadă. Ea a adăugat că implementarea standardelor europene ar putea avea ritmuri diferite în regiunea transnistreană, dar obiectivul rămâne unul comun.

Datele economice sugerează deja o apropiere de piața europeană: peste 60% din exporturile regiunii transnistrene merg către statele UE, inclusiv către România, un partener comercial major.

Propuneri: fond de convergență și misiune internațională

Una dintre cele mai sensibile propuneri din documentul prezentat la Bruxelles vizează posibilitatea unei misiuni civile internaționale care să administreze temporar regiunea și să faciliteze transferul treptat de competențe către Chișinău. Grămadă a avertizat însă că o astfel de idee ar putea fi respinsă de administrația de la Tiraspol și de Rusia, care s-a opus în trecut unor misiuni internaționale similare.

Documentul discutat cu oficialii europeni  include și ideea unui fond de convergență estimat la circa 3 miliarde de lei, menit să sprijine integrarea economică și socială a regiunii. Autoritățile de la Chișinău mizează pe contribuții externe, în special din partea UE.

Critici privind lipsa unei viziuni unitare

Abordarea „modulară” propusă de autoritățile de la Chișinău pentru reintegrarea regiunii transnistrene riscă să submineze coerența strategiei naționale și capacitatea de a atrage sprijin internațional, a avertizat experta Angela Grămadă, după ce vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că autoritățile nu vor elabora un plan unitar de reintegrare, ci vor adopta o abordare etapizată, pe diferite dimensiuni – politice, economice și de securitate. Potrivit expertei, lipsa unei strategii integrate reprezintă principalul risc al actualei abordări. Deși implementarea etapizată este justificată din punct de vedere practic, aceasta ar trebui să se bazeze pe o viziune clară și cuprinzătoare, susținută public.

„Mie îmi se pare că aceasta poate să fie un dezavantaj, pentru că asta ar prejudicia capacitatea autorităților de la Chișinau de a aborda, într-adevăr, de la bun început, procesul de reintegrare al Republicii Moldova în ansamblu. Dar poți să ai o viziune pe care să o prezinți, pentru care să obții susținerea societății, și să o implementezi treptat, dar nu să vii cu bucăți ale unei viziuni, pentru că asta practic îți prejudicează capacitatea de a vedea lacunele în timpul procesului de reintegrare. Nu mi se pare una dintre cele mai bune strategii pe care am putea să le avem noi acum, în momentul de față, mai ales că acest context regional ne oferă oportunități, aș zice eu, unice de a avansa în ceea ce privește obținerea sprijinului la nivel internațional pentru o soluție finală în ceea ce privește dosarul transnistrian.”

Oportunități într-un context regional favorabil

Criticile vin într-un moment pe care experta îl consideră favorabil pentru Republica Moldova în plan internațional, pe fondul schimbărilor de securitate din regiune generate de războiul din Ucraina. Grămadă a subliniat că există o disponibilitate crescută din partea partenerilor occidentali de a aborda amenințările generate de Rusia în regiune, inclusiv conflictele înghețate.

„Contextul regional ne oferă oportunități unice de a avansa în obținerea sprijinului internațional pentru o soluție finală”, a declarat ea, avertizând că lipsa unei viziuni coerente ar putea reduce capacitatea Chișinăului de a valorifica acest moment.

Document informal, reacții și controverse

Textul a intrat în atenția publică după ce a fost publicat inițial de o platformă în limba rusă, generând controverse legate de lipsa de transparență a autorităților de la Chișinău. Grămadă a spus că societatea civilă și presa independentă au presat pentru publicarea documentului, avertizând că lipsa unei comunicări clare a permis interpretări eronate.

„Interpretările potrivit cărora regiunea ar trece dintr-un ‘protectorat rus’ într-unul european sunt greșite”, a subliniat ea, adăugând că documentul reafirmă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Expertul a criticat, de asemenea, faptul că documentul ar fi fost elaborat cu „experți selectați”, fără consultări largi, ceea ce ar putea afecta legitimitatea internă a inițiativei.

Un prim pas, nu o soluție finală

În ansamblu, Angela Grămadă consideră că documentul prezentat la Bruxelles reprezintă mai degrabă o etapă de testare diplomatică decât un plan final.

„Este o încercare de tatonare a terenului și de identificare a sprijinului internațional”, a concluzionat experta, subliniind că reintegrarea va fi un proces „lent, complex și dependent de coeziunea internă și externă”.

Autoritățile moldovene au prezentat recent partenerilor europeni un document informal privind reintegrarea regiunii separatiste, în contextul avansării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.