Potrivit sursei citate, în sesizare, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, care îndeplinește la moment atribuțiile funcției de Ombudsman, a solicitat Curții Constituționale să se expună cu privire la constituționalitatea unei sintagme din art.49 alin.(4) al Legii nr.60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, care constituie temei pentru dezavantajarea persoanelor cu dizabilități accentuate care locuiesc în alte localități decât în municipiul Chișinău la acordarea compensației trimestriale pentru transport.

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului  consideră că sintagma „și de locul de trai (raioane/municipii) ”, prevăzută în art.49 alin.(4) din Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, contravine principiului egalității statuat în art.16 coroborat cu art.47 și art. 51 din Constituția Republicii Moldova.

Problema a apărut în atenția Ombudsmanului Copilului urmare a adresării unei persoane cu dizabilități, care a pretins că mărimea compensației trimestriale acordată persoanelor cu dizabilități diferă, în  funcție de locul de trai/domiciliul acestora, fiind dezavantajate persoanele cu dizabilități din alte localități din aceeași categorie decât cele care domiciliază în municipiile Bălți și Chișinău. 

Maia Bănărescu a mai stabilit că, deși de la 1 ianuarie 2021, cuantumul compensației trimestriale pentru serviciile de transport acordate persoanelor cu dizabilități severe și copiilor cu dizabilități în vârstă de până la 18 ani, indiferent de locul de trai, au fost echivalate, aceste prestații rămân în continuare diferențiate, în dependență de locul de trai.

Această sumă urmează a fi echivalată doar începând cu 1 ianuarie 2023, iar până atunci, în corespundere cu normele existente,  aceste persoane  urmează a fi tratate diferit în raport cu cele din aceeași categorie în funcție de locul de trai (raioane, municipiile Bălți și Chișinău).

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului  consideră că prevederile contestate din Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități creează condiții propice pentru stabilirea în continuare a prevederilor discriminatorii și dezavantajarea persoanelor cu dizabilități accentuate la acordarea compensației pentru transport trimestriale, care locuiesc în alte localități decât în capitală, conform  Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a compensației pentru serviciile de transport aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1413/2016.

În sesizare se menționează că transport urban există nu doar în municipiile Chișinău și Bălți, dar și în alte localități/municipii (de exemplu, Cahul, Comrat etc.), dar și faptul că persoanele cu dizabilități din localitățile rurale, în special unde nu sunt instituții de menire socială (farmacii, instituții medicale/servicii medicale specializate, magazine, etc.), suportă cheltuieli suplimentare pentru deplasare în centrele raionale sau municipiile Chișinău, Bălți etc. pentru a benefica de aceste servicii.

Potrivit poziției exprimate anterior de Curtea Constituțională,  egalitatea în fața legii și a autorităților publice presupune lipsa oricărei discriminări directe sau indirecte. Prin urmare, obligația constituțională a statului este de a lua măsuri adecvate pentru asigurarea necesităților vitale ale cetățenilor săi, inclusiv în situații excepționale, fără nicio discriminare după un anumit criteriu protejat.

În prezent legislația națională stabilește pentru persoanele cu dizabilități accentuate o compensație trimestrială  în raioane în mărime de 69 lei, în  municipiul Bălți de 135 lei, iar pentru acei din capitală de 180 lei.