Conform amendamentelor propuse, transmiterea tăinuită de la control prin orice mijloace, persoanelor deținute în instituțiile penitenciare a obiectelor a căror transmitere este interzisă, dacă aceasta a fost săvârșită după aplicarea sancțiunii contravenționale sau în proporții mari, se pedepsește cu amendă în mărime de la 500 la 750 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.

Totodată, primirea sau păstrarea obiectelor interzise în locurile de detenție de către persoanele deținute în instituțiile penitenciare, săvârșite în proporții mari se pedepsește cu închisoare de la 1 la 3 ani.

Proiectul mai prevede că acțiunile sunt săvârșite de personalul penitenciarului se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 6 ani.

Autorii inițiativei susțin că modificarea a fost condiționată de cerința de îmbunătățire și ajustare a cadrului legal, raportată la necesitățile sistemului penitenciar și, prioritar, la sarcinile acestuia de a asigura un mediu sigur atât persoanelor aflate în custodia statului, cât și a personalului.

În redacția actuală, art. 322 din Codul penal, prevede două situații care reprezintă componența de infracțiune în cazul în care făptuitorul întreprinde acțiuni de a transmite în instituția penitenciară obiecte interzise în proporții mari sau în mod sistematic. Autorii inițiativei susțin că, dacă săvârșirea faptei în proporții mari reprezintă o valoare precisă, predefinită în art. 126 din Codul penal, atunci situația săvârșirii faptei în mod sistematic trezește mai multe neclarități la aplicarea normei în practică. Astfel, legiuitorul nu a definit destul de clar și precis conduita ce trebuie urmată, în consecință persoanele neavând o garanție adecvată împotriva arbitrariului. Prin urmare, indicarea expresă a periodicității faptei pentru care rezultă o răspundere penală va asigura respectarea principiului clarității și predictibilității normei penale.