De asemenea, fragmentarea pe parcursul anilor a cadrului normativ de salarizare în sectorul public a fost cauzată de lipsa unei viziuni clare la etapa incipientă de stabilire a arhitecturii mecanismului de remunerare, scrie Expert-Grup. Consecința acestei fragmentări a fost mărirea inechității dintre categorii distincte de salariați în sectorul bugetar care îndeplinesc același lucru în instituții diferite, dar și avantajarea deliberată a unor categorii speciale de funcționari.

De exemplu, salariile judecătorilor și procurorilor sunt indexate anual, deoarece sunt legate de evoluția salariului mediu pe economie. Pentru a elimina aceste neajunsuri, a fost inițiată o reformă a sistemului de salarizare în sectorul bugetar prin implementarea sistemului unic de salarizare. Pe lângă standardizarea sistemului de salarizare, scopul reformei este de a contribui la creșterea salariilor în acest sector.

Posibilitățile de mărire esențială în sectorul public sunt limitate în Republica Moldova la momentul actual. Spațiul fiscal de a majora fondul de salarizare în sectorul public este limitat din următoarele considerente:

• Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor bugetare și în PIB sunt destul de mari și aproape de media pe țările UE. Luând în considerare experiența și ponderile în alte țări, în special a celor din ECE UE, poate fi anticipată o creștere de doar 0,5 puncte procentuale din PIB a fondului de remunerare a salariaților în sectorul bugetar până la 9% din PIB. Această creștere va aduce ponderea acestor cheltuieli în PIB aproape de media înregistrată în ECE UE. Totodată, creșteri peste pragul menționat nu sunt recomandate din considerentul, că țările cu un nivel mai mare de salarizare în PIB au și instituții publice mai calitative, dar și un număr mai mare de angajați în sectorul bugetar. Creșterea ponderii de salarizare trebuie să meargă doar în pas cu calitatea instituțiilor publice, capabile să stimuleze avansul economic și să gestioneze riscurile pentru finanțele publice;
• Deși ponderea cheltuielilor de salarizare în Republica Moldova este aproape de media pe ECE UE, ele sunt destinate unui număr cu mult mai mic de salariați raportați la 1000 de locuitori. Deci în termeni relativi, noi cheltuim cu mult mai mult pentru asigurarea unui număr mai mic de salariați bugetari;
• Capacitatea economică a țării de a genera salarii mai mari în sectorul bugetar este modestă. Aceasta rezultă dacă analizăm raportul dintre salariul mediu în sectorul bugetar și valoarea PIB pe cap de locuitor, care este cu mult mai mare decât în majoritatea țărilor din ECE UE. 

Pe parcursul anilor 2000 – 2015 salariul mediu în sectorul bugetar a crescut esențial, însă calitatea politicilor și instituțiilor publice a înregistrat un progres marginal. Totodată, evoluția în calitatea managementului public nu a fost uniformă pe parcursul perioadei menționate. Aproximativ până în anul 2010 creșterea salarizării era însoțită de un progres, deși moderat, pe majoritatea domeniilor ce țin de sectorul public, dar apoi a urmat un regres pe unele domenii și stagnare pe altele. De asemenea, progresul mediocru după anul 2010 a fost însoțit de creșterea salariilor în termeni reali. Astfel, cauza principală nu stă în disfuncționalitatea sistemului de salarizare, ci în alți factori, precum politizarea excesivă a procesului de selectare a personalului și luării deciziilor.