Date preliminare

S-a scurs aproape 2/3 din termenul pentru efectuarea recensământului populației și locuințelor, stabilită pentru perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024. Informațiile preliminare, făcute publice de către directorul general al Biroului Național de Statistică (BNS), Oleg Cara, arată că au fost recenzate, aproximativ 70% din totalul estimat de locuințe, în care au fost recenzate 2 167 mii de persoane.

Ultima lună de recenzarea ar fi trebuit să fie dedicată verificărilor, dar ținând cont de faptul că au rămas nerecenzate aproximativ 25-30% din locuințe, ne putem aștepta că numărul persoanelor recenzate, cu reședință obișnuită, se va înscrie în limitele estimărilor făcute de BNS pentru anii precedenți – aproximativ 2.5 milioane de persoane.

Compararea datelor statistice cu estimările și prognozele academice

Recensământul în curs de desfășurare este un exercițiu necesar, desfășurat într-o runda mondială, stabilită de Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru statele membre, în perioada 2015-2024. Rezultatele recensământului 2024 ar trebui să servească în calitate de puncte de referință de ordin statistic pentru estimarea indicatorilor social-economici ai dezvoltării Republicii Moldova. Din păcate, desfășurarea recensământului este însoțită de atacuri de dezinformare și speculații politice. În acest sens, nu încape îndoială că odată cu expirarea termenului de desfășurare a recensământului și începerea publicării datelor procesate vom asista la tot felul de interpretări manipulative.

Cu certitudine, deocamdată, este important ca recensământul 2024 să fie efectuat, cel puțin, mai profesionist decât recensământul 2014, care a fost urmat de o amplă cercetare: Analiza Situației Populației în Republica Moldova, desfășurată în 2016 cu suportul Fondului ONU pentru Populație de către Centrul de Cercetări Demografice (CCD). Lucrarea menționată a fost aprobată de Consiliul Științific al Institutului Național de Cercetări Economice al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), respectiv, concluziile și posibilele scenarii bazate pe acestea din urmă, referitoare la evoluțiile demografice din țară, sunt extrem de utile pentru a înțelege la ce ne putem aștepta pe viitor.

Așadar, principalele concluzii ale cercetării CCD, efectuate în 2016, se rezumau la faptul că în perioada 2000 – 2015 numărul populației din Republica Moldova a scăzut cu aproximativ 424 mii de persoane, principalele cauze fiind incertitudinea economică și politică, care au atras după sine:  

• declinul populației, care nu poate fi stopat, dar ar putea fi redus ca intensitate;
• emigrația în masă – factor determinant al evoluției populației;
• pierderile populației în urma migrației au devenit extrem de îngrijorătoare.

În baza concluziilor menționate, cercetătorii CCD au elaborat trei scenarii pentru evoluțiile de până în 2035 – pozitiv, mediu și de reper. După toate aparențele, actualmente se realizează scenariul de reper, care prevedea că în 2024 populația va fi de 2.5 milioane de locuitori – exact ceea ce avem în prezent, iar către anul 2035 – aproximativ 2.1 milioane.

Mostră de speculații politice privind evoluțiile demografice

Precum s-a menționat deja, speculațiile politice referitoare la evoluțiile demografice sunt în plină desfășurare. Excelează, în acest sens, opoziția din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS). Reprezentanții BSC bat alarma în privința eventualei catastrofe demografice. Atacând guvernarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), reprezentanții BSC menționează că “în ultimii trei ani, populația Moldovei a scăzut cu peste 130 de mii de cetățeni”, făcând abstracție de factorii obiectivi, scoși în evidență de cercetarea CCD. De ce procedează așa? Fiindcă datele statistice demonstrează fără putință de tăgadă că emigrația masivă a populației din Republica Moldova a început în perioada guvernării Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Astfel, în perioada celui de al doilea mandat de guvernare al PCRM (2005-2009), țara a fost părăsită de aproximativ 170 mii de persoane. Adică rata anuală a emigrației în perioada celui de al doilea mandat al PCRM coincide cu cea a emigrării anuale din perioada guvernării PAS. Evident, nu se poate ca aceeași rată de emigrație în cazul guvernării PCRM să fie benefică, iar în cazul PAS – catastrofală.

De fapt, în perioada celui de la doilea mandat de guvernare al PCRM evoluțiile demografice au fost mult mai grave decât cele actuale, fiindcă au provocat pretexte pentru emigrație ulterioară – unificarea familiilor despărțite. Sunt și alte detalii ce merită scoase în evidență. În primul rând, în perioada guvernării PCRM majoritatea cetățenilor emigrau ilegal, asumându-și riscuri de neimaginat. În al doilea rând, în perioada guvernării PCRM situația economică și de securitate din regiune era una propice pentru dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova. Cu toate acestea cetățenii își luau sorțile în propriile mâini și părăseau țara în masă. Mai ales că în acea perioadă 2001 - 2009, în toate țările vecine și din regiune, se înregistra creștere economică accentuată, înfloreau relațiile comerciale ale statele din regiune etc. Iar cel mai important factor demn de menționat este că nu era război în regiune și nici șantaj energetic. În contrast, actualmente avem război de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei, care a fost precedat de șantajul energetic din partea Rusiei împotriva statelor vecine și celor din UE, cu majorări de 5 ori a prețurilor, distrugerea lanțurilor logistice etc. În al treilea rând, actualmente, după liberalizarea regimului de vize cu UE, migrația din Republica Moldova, cu rate similare perioadei guvernării PCRM, are loc în mod firesc, urmărind și scopul reunificării familiilor, care s-au văzut nevoite să se despartă în perioada guvernării PCRM. Așa că speculațiile politice ale BCS sunt ușor de combătut, dacă se apelează la rezultatele cercetărilor științifice, efectuate sub auspiciile ONU și confirmate de AȘM.

Integrarea europeană a confirmat potențialul de micșorare a fluxului emigrației

Reprezentanții BCS nu sunt singurii care manifestă îngrijorarea față de catastrofa demografică. Printre cei extrem de îngrijorați se evidențiază și liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat, care acum un an se adresa președintelui Maia Sandu pentru a semnala catastrofa demografică. De fapt, așa cum s-a menționat, catastrofa demografică nu este altceva decât scenariu de reper, anticipat de cercetarea CCD, adică un fenomen obiectiv. Oricum, îngrijorarea liderului PLDM merită toată atenția, mai ales că acesta are încredere în date statistice și sociologice. Aici este important de menționat că după accederea liderului PLDM în funcția de prim-ministru, rata anuală a migrației, în perioada 2009-2013, s-a micșorat cu aproximativ 20%! Interpretarea acestui fenomen ar trebui pusă pe seama procesului de integrare europeană, în special pe liberalizarea regimului de vize.

Totuși, exista și alți factori cu impact asupra scăderii temporare a ratei anuale a migrației. Vorba e că după demiterea, în 2013, a liderului PLDM din funcția de premier, pentru presupuse acte de corupție, rata emigrație a scăzut, în 2014, cu încă aproximativ 20%! Deci, efectele integrării europene, coroborate cu efectele luptei împotriva corupției, pot da efecte imediate. Sigur, s-ar putea să fie vorba despre o simplă coincidență. Ceea ce contează e că după anunțarea devalizării sistemului bancar, în 2014, trend-ul migrației a revenit în albia ce s-a constituit în perioada guvernării PCRM. Probabil, e vorba despre efectul promisiunii neonorate de a scoate șobolanul din vizuină.

Concluzii

Speculațiile politice pe marginea evoluțiilor demografice sunt periculoase. Analiza proceselor de migrație trebuie bazată pe cercetări bine fundamentate. De exemplu, potrivit cercetărilor efectuate sub auspiciile ONU întreaga Europă Centrală și de Est este supusă unor procese de migrație, care au la bază cauze complexe. Estimările bazate pe cercetările menționate arată că pentru Republica Moldova prognozele, până în 2050, nu sunt deloc liniștitoare, oricine ar guverna țara. Potrivit trend-urilor ce s-au profilat deja, țara noastră ar putea pierde aproximativ 15% din populație, la fel ca și România.

Și mai alarmante par a fi evoluțiile demografice pentru un șir de state din UE din Europa Centrală și de Est, precum Bulgaria și Țările Baltice. Curios, dar țări foarte dezvoltate, cum ar fi Japonia sau Italia, se confruntă și ele cu evoluții demografice deloc îmbucurătoare. De aceea, trebuie să acceptăm că acest gen de evoluții sunt extrem de complexe și e bine să se evite lansarea în speculații. Și iubitorii Russkii Mir trebuie să înțeleagă că cei care provoacă războaie agresive nu au cum să evite efectele nefaste ale propriilor acțiuni, inclusiv în plan demografic.

În circumstanțele menționate, pentru clasa politică din Republica Moldova și pentru cetățeni cea mai bună soluție e să contribuie la desfășurarea cu succes al recensământului 2024, pentru a dispune de o bază statistică solidă, utilă la proiectarea viitorului societății.