În declarația organizațiilor societății civile se spune că la 7 februarie, în cadrul ședinței organizate de Comisia mediu și dezvoltare regională a Parlamentului, pe subiectul incinerării anvelopelor, deputatul Alexandru Trubca a învinuit-o pe Maia Bănărescu, avocata poporului pentru drepturile copilului, de faptul că „a luat atitudine doar față de inițiativa de a permite incinerarea și coincinerarea anvelopelor” și a enumerat alte probleme care, în opinia sa, meritau prioritate, insinuând că „avocata poporului are interese ascunse”. Alexandru Trubca i-a mai atacat pe Lilia Curchi, jurnalistă de mediu cu experiență în domeniu de aproape 20 de ani, coordonatoarea Grupului de Lucru nr 3 a Platformei Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic, și pe Alecu Reniță, expert de mediu de peste 30 de ani, jurnalist de mediu. Parlamentarul a invocat că „opiniile lor pe subiectul discutat sunt irelevante, întrucât nu ar fi experți de mediu, ci doar jurnaliști”.

La replica lui Alecu Reniță despre calitatea sa de expert, Alexandru Trubca, „a recurs la o amenințare directă”: „Având în vedere că sunteți mare specialist, eu vă promit că eu am să ridic întrebarea finanțării asociației Dvs.”, notează semnatarii declarației. Aceștia insistă pe faptul că „acțiunea de intimidare manifestată de deputatul Alexandru Trubca în sediul Parlamentului este orientată spre defăimarea jurnalismului de mediu și a experților de mediu, descurajează demersurile orientate spre protecția mediului ale organizațiilor neguvernamentale, activiștilor și instituțiilor mass-media”.

Semnatarii au solicitat conducerii Parlamentului și fracțiunii PAS să ia act de comportamentul deputatului, comportament pe care îl consideră inadecvat, și să vină cu o reacție a comisiei de etică în acest sens. „Deputatului Alexandru Trubca să ceară scuze de la persoanele vizate, să adopte un limbaj decent și să se abțină pe viitor de la manifestarea oricăror forme de intoleranță, amenințări sau șantaj în raport cu activiștii de mediu și jurnaliștii, și cu orice alt cetățean/instituție din Republica Moldova”, se arată în declarație.

Solicitat de IPN, Alexandru Trubca a declarat că a avut loc o interpretare eronată a cuvintelor sale, declarațiile fiind rupte din context. „Contextul a fost modul în care s-au implicat acele asociații la consultarea de ieri (7 februarie, n.r.), care a fost a patra consultare cu societatea civilă”. „Câțiva participanți și-au permis să insinueze că autorii proiectului de lege lobează interesele unui agent economic. Atunci am făcut acea remarcă (cu referire la reprezentanții asociațiilor obștești de față, n.r.): dacă sunteți atât de buni specialiști în domeniul protecției mediului, am să fac o solicitare către Ministerul Mediului, către Fondul Ecologic Național, să vedem care sunt sumele pe care le-au administrat din fondurile publice, care este impactul lor asupra bugetului și care sunt rezultatele. Este vorba de ban public”, a specificat Alexandru Trubca. În opinia sa, controlul eficienței utilizării banului public nu poate fi interpretat drept „presiune”, „căci atunci trebuie să închidem și Curtea de Conturi și Inspecția Financiară”.

În ceea ce o privește pe Maia Bănărescu, avocatul poporului pentru apărarea drepturilor copilului, Alexandru Trubca a spus că s-a interesat „unde sunt solicitările (din partea ei, n.r.) legate de alte mari probleme de mediu, spre exemplu – stațiile de epurare la companii private din Chișinău, care nu le au și toate apele lor reziduale merg în Stația de epurare din Chișinău, ceea ce creează mirosul insuportabil din oraș; stațiile de testare tehnică, care nu testează automobilele în privința emisiilor de CO2, iar mașinile care nu corespund cerințelor actuale poluează aerul. Abordarea avocatului poporului trebuie să fie mai comprehensivă, să țină cont de toate problemele respective”, a mai spus Alexandru Trubca.