„Chișinăul este extrem de atent, încercând să nu provoace Rusia, urmare a situației sale. Totuși, concepția cu privire la menținerea statu-quoului între Chișinău și Tiraspol are nevoie de forme noi de exprimare, care măcar să poziționeze clar lucrurile, în noul context politic și militar.

Dacă Tiraspolul dorește o oficializare a statutului său, în termeni acceptabili de către Chișinău, el trebuie să țină cont de efectele dispariției factorului militar rus în zonă. Un bun început ar fi ca Tiraspolul să adreseze trupelor rusești invitația de părăsi regiunea transnistreană, cu atât mai mult cu cât Rusia a eșuat în postura de garant al păcii și între Azerbaidjan și Armenia, așa cum au recunoscut chiar oficialii armeni.

După aceea, pentru consolidarea încrederii militare între Chișinău și Tiraspol, președintele Krasnoselski ar trebui să procedeze la reducerea potențialului militar al republicii, astfel încât să atingă paritatea cu cel al Chișinăului.

După aceea se poate trece la negocierea principiilor de bază, primul fiind inacceptabilitatea federalizării Moldovei. Pe scurt, regiunea transnistreană nu mai poate cere „negocieri” cu Chișinăul, fără să țină cont de schimbările aduse de război. În cazul în care regiunea transnistreană ar respinge astfel de propuneri normale de consolidare a încrederii, atunci ar fi evident că decidenții nu se află la Tiraspol și de aceea orice discuții directe între Chișinău și cei care se pretind reprezentanții populației de acolo nu au niciun sens. Dacă lucrurile stau astfel, iar regiunea transnistreană se ține doar pe vârfurile baionetelor rusești, atunci concluziile se impun de la sine.

În cazul absenței unei astfel de repoziționări a diferendului, inițiată de Chișinau, Rusia și reprezentanții săi din Moldova vor continua să fragilizeze regimul politic al președintei Maia Sandu, instigând la proteste, cu așa-zis fundament economic, menite și ele să sprijine ideea reluării comunicării directe dintre Republica Moldova și Rusia”, a spus Cosmin Popa în interviu.