Pentru moment, prima măsură după activarea Articolului 7 se rezumă la un avertisment prin care se cere revizuirea în termen de trei luni a modificărilor legislative care au afectat statul de drept.

„Aplicarea literii de lege este esențială pentru statele cooperante. Nu e doar despre Polonia, ci despre cine suntem. Toate statele membre ar trebui să își rezolve aceste probleme. De aceea sperăm într-un dialog constructiv cu autoritățile din Polonia. Aplicarea acestei decizii este în interesul Poloniei, ai cetățenilor săi și ai Uniunii Europene.

Facem asta pentru Polonia și pentru cetățenii ei. Fiecare cetățean al UE are nevoie de independența justiției. Puterea UE și a pieței libere stă în egalitatea în fața legii. Judecătorii trebuie să fie capabili să lucreze independent de politică. Sistemele juridice care funcționează astfel fac statele mai puternice.

Știu cum vor încerca unii să facă din această decizie un atac asupra Poloniei. Dar cred că drept gardieni ai Comisiei, responsabilitatea noastră este să acționăm, dacă știm că sunt amenințate legile și independența statelor

CE a acționat în interesul Uniunii Europene. În cele din urmă, ce se va întâmpla în Polonia nu va fi decis la Bruxelles, oamenii din Polonia vor decide. Și au toată susținerea noastră. Este de o importanță existențială să rezolvăm aceste probleme. ”, a declarat Frans Timmermans.

„Am declarat în luna iulie că dacă vor fi adoptate legile împotriva Curții Supreme, va fi actrivat Articolul 7. Aceaste legi au fost adoptate. Gândiți-vă că jucați un joc de fotbal și are loc un penalty, un jucător îl accidentează pe altul, iar arbitrul nu dă cartonașul roșu, pentru că se gândește că va supăra pe cineva”, a mai adăugat Frans Timmermans, întrebat de un jurnalist ce s-a schimbat din luna iulie și până acum în privința Poloniei.

„Există acest mit propagat de politicienii polonezi: că nu e nicio problemă în Polonia cu aceste legi, cu excepția unui nebun de la Bruxelles, care nu vrea aceste legi. Noi suntem pregătiți pentru dialog și suntem dispuși să analizăm schimbări ale acestor legi”, a mai spus Timmermans.

Varșovia era convinsă că Bruxellesul nu va apela la „soluția nucleară”, cum este supranumit Articolul 7, și se va mulțumi să facă doar încă un bilanț de etapă în reuniunea săptămânală, miercuri, pe tema „amenințărilor sistematice” care apasă, apreciază ea, asupra independenței justiției în Polonia.

Bruxellesul „probabil va activa” Articolul 7 al Tratatului UE, a declarat săptămâna trecută noul premier Mateusz Morawiecki, în marja unui summit european la Bruxelles, exprimându-și dinainte regretul față de o măsură „nedreaptă” împotriva Poloniei.

Această procedură, care nu a mai fost utilizată vreodată până în prezent, este catalogată drept o „armă nucleară” între sancțiunile posibile ale UE, deoarece ea poate conduce, la finalul unei proceduri complexe, la o suspendare a drepturilor de vot în cadrul Consiliului Uniunii, instanța din care fac parte cele 28 de state membre.

În prima sa fază, pe care ar putea să o lanseze Comisia miercuri, Articolul 7 permite să se „constate existența unui risc clar de încălcare gravă” a statului de drept într-o țară membră, cu aprobarea necesară a 22 de state UE.

Însă eventuale sancțiuni - precum retragerea drepturilor de vot - pot interveni doar într-o a doua fază, care necesită, în vederea lansării ei, un vot în unanimitate al țărilor europene (fără cel vizat).

„TREBUIE SĂ O FACEM!”

În contextul în care Ungaria a anunțat deja că se va opune, adoptarea efectivă a unor sancțiuni pare improbabilă. Bruxellesul contează însă pe greutatea simbolică a declanșării procedurii, care va permite implicarea tuturor statelor membre în dezbatere.

Potrivit ministrului francez al Afacerilor Europene Nathalie Loiseau, în lipsa unor angajamente de ultim moment ale Varșoviei „există o probabilitate puternică” ca Articolul 7 să fie declanșat miercuri.

„Trebuie să o facem, Franța susține total Comisia în acest demers”, a declarat ea.

Comisia, care dispune de asemenea de susținerea Berlinului, a refuzat, în ultimele zile, să confirme că a luat vreo decizie.

„Nu vom rupe toate podurile cu Polonia”, s-a mulțumit să declare marți președintele Jean-Claude Juncker.

„Nu ne aflăm în situație de război cu Polonia, suntem într-un demers dificil și sper ca până la urmă să ajungem să ne apropiem”, a adăugat el.

Comisia are mai multe reforme în vizor, inclusiv cea a justiției constituționale poloneze, adoptate în 2016, și cele mai recente ale organizării jurisdicțiilor de drept comun, a Curții Supreme și Consiliului Național al Magistraturii.

În privința ultimelor două, un veto-surpriză al președintelui Andrzej Duda, care provine din Partidul Ordine și Justiție (PiS, conservator, la putere), a provocat speranțe.

Însă noile versiuni ale acestor texte nu au convins opoziția și organizațiile societății civile poloneze, mobilizate în numele independenței justiției.

„AMENINȚARE FINANCIARĂ”

Angajate în urmă cu peste un an, discuțiile tensionate între Bruxelles și Varșovia nu par să dea vreun rezultat, Polonia apărându-și libertatea de a asana o magistratură pe care o prezintă drept o „castă” coruptă.

„Sunt ferm convins că statele suverane - iar Europa trebuie să fie o Europă a statelor suverane - au un drept absolut de a-și reforma sistemele judiciare”, a subliniat Morawiecki, rămas fidel liniei apărate înainte de el la șefia Guvernului polonez de către eurosceptica Beata Szydlo.

„Avem cu funcționarii de la Bruxelles probleme de interpretare a ceea ce se întâmplă în Polonia, a reformelor noastre”, a declarat la rândul său, miercuri, șeful diplomației poloneze Witold Waszczykowski.

În fața acestei infexibilități, Comisia amenință de luni cu declanșarea Articolului 7, menit să fie mai descurajator decât procedura de infringement care vizează deja Varșovia - pe tema uneia dintre reformele sale judiciare și din cauza refuzului ei de a aplica cote obligatorii de primire a refugiaților.

Deși este conștientă că o suspendare a drepturilor de vot rămâne o amenințare teoretică, UE are deja în vedere noi instrumente. Circulă ideea condiționării accesului la fonduri structurale europene de respectarea valorilor și deciziilor UE.

„O țară care intră în derivă față de statul de drept nu poate în același timp să ceară Bruxellesului să o susțină cu fonduri de coeziune în valoare de miliarde de euro”, al căror principal beneficiar este Polonia, a avertizat ministrul francez Nathalie Loiseau.