Astfel, potrivit încheierii, reprezentantul  Consiliului  Superior  al  Procurorilor  a menționat că cererea depusă de către Eduard Bulat ar fi trebuit redirecțiomnată către Comisia  de  preselecție  a  candidaților  la funcția  de  procuror  general  deoarece aceasta ținea de competența altei autorități publice. De asemenea, acesta a subliniat că modul  de  soluționare  a  cererii  nu  reprezintă  un  act  administrativ  în  sensul  art.  10  din  Codul administrativ,   „deoarece   nu   produce   nemijlocit   efecte   juridice,   prin  nașterea,modificarea  sau  stingerea  raporturilor  juridice  de  drept  public”. „ Înscrisul  contestat de  către  reclamant  nu  reprezintă,  în  sine,  reglementarea  unui  caz  individual  în domeniul  dreptului  public,  ci  o  operațiune internă,  o  manifestare  de  voință  în vederea respectării principiului competenței de examinare (la acel moment pe rolul Comisiei  de preselecție  se  afla  spre  examinare  cererea prealabilă  a  reclamantului Eduard  Bulat),  nefiind  în  nici  un  fel îngrădite  drepturile  reclamantului,  deoarece această operațiune internă nu produce nemijlocit efecte juridic”, a mai afirmat reprezentantul Consiliului, precizând că în cererea depusă,  Eduard  Bulat  nu  a  argumentat  vătămarea  dreptului  său,  astfel  încît acesta să constituie obiect al procedurii de contencios administrativ.

În acest context, Curtea de apel Chișinău menționează că soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al Procurorilor, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.

Prin urmare, magistrații au declarat drept inadmisibilă acțiunea la cererea de chemare în judecată înaintată de Eduard  Bulat către  CSP privind procedura de selectare a procurorului general.

Menționăm că Eduard Bulat este unul dintre foștii candidații la funcția de procuror general. Eduard Bulat a acționat CSP în judecată, deoarece consideră că activitatea Comisiei de preselecție ar fi fost ilegală și că ar fi fost încălcată legea cu privire la declararea conflictelor de interese. De asemenea, nu ar fi fost respectat principiului de tratament egal al candidaților și nici transparența concursului.