Aceasta se remarcă într-un studiu de caz prezentat de Programul Națiunilor Unite de Dezvoltare (PNUD) Moldova. Cercetarea este parte componentă a unui raport regional care vizează Europa și Asia Centrală, transmite IPN.

Studiul de caz, numit „Inegalitățile Moldovei urbane”, constată că vârstnicii și persoanele cu probleme de sănătate reprezintă două categorii percepute ca fiind cele mai vulnerabile în Chișinău. Un alt grup considerat dezavantajat ar fi familiile tinere fără locuință. Persoanele cu venituri mici, de asemenea, au fost menționate în rândul persoanelor vulnerabile, și anume angajații din sectorul public, persoanele fără un sprijin financiar din străinătate etc.

Peste 7% din familiile din mediul urban și 11% din familiile care locuiesc în municipiul Chișinău nu au case și trăiesc în locuințe închiriate. Plata chiriei afectează sever șansele familiilor tinere de a avea propria locuință. În același timp, o pătrime din familiile din municipiul Chișinău, care au propriul spațiu de locuit, nu se pot bucura de spațiul minim stabilit de legislația în vigoare. Familiile tinere cu copii se confruntă cu cele mai mari probleme legate de spațiul și condițiile de locuit.

Numărul șomerilor în municipiul Chișinău a scăzut în ultimii ani, fiind de trei ori mai mic față de nivelul înregistrat în 2010. Inegalitatea de șanse în angajare persistă însă în rândul anumitor grupuri de populație – tinerii fără experiență de muncă, vârstnicii, în special persoanele cu vârsta de pre-pensionare, mamele cu copii mici.

Autorii recomandă garantarea unor salarii decente, atât în sectorul public, cât și  privat. Pentru a spori accesul la securitatea socială, este necesar să fie redus sectorul informal și, prin urmare, să se asigure un acces mai corespunzător la sistemul de pensii și la serviciile de asistență medicală.