Întâlnirea a avut loc cu o lună înainte de alegerile parlamentare din țară, programate pentru 28 septembrie ,transmite HotNews. 

Potrivit Uniunii, campania electorală și alegerile din Republica Moldova se vor desfășura sub amenințarea unor atacuri hibride din partea Rusiei, așa cum s-a întâmplat și la alegerile prezidențiale anterioare, pe care Maia Sandu le-a câștigat la limită în fața adversarului său pro-rus.

Liderul francez și omologii săi au căutat să transmită un mesaj alegătorilor.

„Propaganda Kremlinului ne spune că europenii vor să prelungească războiul și că Uniunea Europeană își oprimă poporul. Acestea sunt minciuni. Spre deosebire de Rusia, Uniunea Europeană nu amenință pe nimeni și respectă suveranitatea fiecărui stat membru”, a declarat Emmanuel Macron. „Este o uniune a prosperității și a păcii. UE nu este în niciun caz Uniunea Sovietică.”

Războiul hibrid și ezitarea politică

Președintele Republicii Moldova a denunțat existența, în perioada premergătoare campaniei electorale, unei operațiuni hibride marca Rusia, care implică cumpărarea de voturi, atacuri cibernetice și dezinformare.

Cuvintele lui Sandu despre războiul hibrid au fost confirmate explicit de cancelarul german Merz: „Înaintea viitoarelor alegeri parlamentare din această țară, nu trece o zi fără ca Rusia să nu comită atacuri hibride masive. Democrația moldovenească este în vizor, atât online, cât și offline. În vizor este o societate liberă, deschisă și liberală”, a avertizat Merz.

Oficial, Moldova are 2,6 milioane de locuitori, dintre care unii dețin pașapoarte românești și din alte state membre ale UE.

Mulți alegători aparțin diasporei moldovenești răspândite în Europa de Vest și în Rusia.

Sondajele prevăd o cursă strânsă până la ultimul vot între forțele politice pro-europene și pro-ruse, Partidul Socialist și Partidul Comunist.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la putere din 2021, riscă să piardă următoarele alegeri.

Situată între România și Ucraina, Moldova este direct afectată de tulburările geopolitice cauzate de războiul de agresiune al Moscovei împotriva Kievului.

Moscova controlează și regiunea Transnistria, marginea estică a Moldovei (aflată la granița cu Ucraina, la 200 de kilometri de Odessa), de care s-a separat după un război de mică amploare câștigat în 1992 de forțele pro-ruse.

Moldova revendică suveranitatea asupra acestei fâșii de pământ de pe malul estic al râului Nistru, cu sprijinul deplin al țărilor occidentale.

Extinderea UE poate fi cheia securității Republicii Moldovei?

Macron a oferit Republicii Moldovei un sprijin ferm pentru aderarea la UE. Președintele francez a vorbit despre o „oportunitate istorică” pentru Chișinău.

Negocierile de aderare au început în luna iunie, candidatura Republicii Moldovei mergând mână în mână cu cea a Ucrainei.

Conducerea pro-UE a Republicii Moldove a cerut în repetate rânduri separarea proceselor de aderare la UE ale Republicii Moldova și Ucrainei, temându-se că perspectivele europene ale Kievului vor avea nevoie de mai mut timp, având în vedere dimensiunea Ucrainei și războiul cu Rusia.

Cu toate acestea, UE este reticentă în a acorda Chișinăului un proces accelerat de aderare, de teama de a nu trimite un semnal negativ Ucrainei.

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan, șeful Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova, este unul dintre cei mai vocali susținători ai țării la Bruxelles. În iulie, el a declarat pentru Euronews: „Integrarea Republicii Moldova în UE va necesita un efort minor. Integrarea țărilor mici este mai ușoară decât cea a celor mari. Moldova este o țară mică și, cu sprijinul nostru, poate realiza multe cu sume care nu sunt semnificative pentru UE, dar sunt transformatoare pentru Moldova.”

UE este pregătită să investească aproape 2 miliarde de euro pentru a stimula economia moldovenească și a reduce vulnerabilitatea acesteia la presiunile externe.

Din 20222 și pană în prezent, infrastructura energetică a Moldovei a suferit o transformare semnificativă. Acum, țara este conectată la rețeaua electrică europeană, iar UE a finanțat modernizări majore ale sistemelor naționale de distribuție. De asemenea, Chișinăul s-a angajat ca până în 2030 să genereze 27% din energia sa din surse regenerabile.

În ciuda eșecurilor – inclusiv o încetinire atribuită șocului energetic cauzat de războiul din Ucraina – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) consideră economia moldovenească rezistentă. Într-o schimbare importantă, în 2024, peste 50% din exporturile moldovenești au mers către UE – acesta fiind cel mai înalt nivel din istoria țării