De ce Rep. Moldova a primit statutul de candidat? Când și în ce condiții poate deveni membru cu drepturi depline al UE? Dezbateri IPN

  • 30 Iunie 2022 14:28
De ce Rep. Moldova a primit statutul de candidat? Când și în ce condiții poate deveni membru cu drepturi depline al UE? Dezbateri IPN

Exact acum o săptămână, Uniunea Europeană i-a conferit Republicii Moldova statutul de candidat la aderare. Însă, în societate moldovenească, pe lângă aprecierile foarte înalte, sunt formulate interpretări neunivoce și asupra importanței evenimentului, dar și asupra perspectivei și chiar a necesității de aderare propriu zise. Care este valoarea acestui eveniment, de ce acesta s-a întâmplat așa cum s-a întâmplat, și ce este de făcut ca, după acest prim pas important, să urmeze și actul final – obținerea statutului de țară membră a Uniunii Europene – au discutat participanții la dezbaterea publică „De ce Republica Moldova a primit statutul de candidat?. Când și în ce condiții poate deveni membru cu drepturi depline al UE?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a menționat că există zece pași procedurali pentru tot procesul de aderare, iar Republica Moldova se află acum la ecuator, parcurgând deja primii cinci pași. Însă, pașii care urmează presupun proceduri mai dificile care urmează a fi parcurse după ce a obținut statutul de stat candidat. „Este vorba despre trei nivele, iar Republica Moldova a ajuns abia la primul nivel – când țara de principiu este pregătită să devină candidat oficial pentru aderare, lucru care s-a întâmplat pe 23 iunie 2022. De acum în acolo încep procedurile cele mai dificile. Deci, candidatul trebuie să treacă la negocieri formale de aderare și acest proces implică adoptarea legislației UE, pregătirea pentru a fi în măsură să aplice corespunzător această legislație și abia după aceasta vom ajunge la faza finală când negocierile și reformele aferente vor fi finalizate. Și când toți vor ajunge la concluzia că țara este gata să adere, va trebui să fie semnat un tratat la data indicată în acest tratat. Însă până atunci este foarte mult de parcurs și de realizat”, explică expertul.

Potrivit lui, acum urmează o perioadă foarte interesantă, în care miniștrii și ambasadorii țărilor Uniunii Europene și țara candidată vor intra în ceea ce se numește conferință interguvernamentală: „Iar în cadrul acestor negocieri, pe fiecare din cele 35 de capitole, va fi făcut un fel de screening. Astfel, Comisia Europeană va efectua o examinare detaliată, împreună cu țara candidată, pe fiecare domeniu de politici. Constatările pe capitole vor fi prezentate de către Comisie statelor membre sub forma unui raport de screening, iar ulterior, în baza concluziilor și a recomandărilor, se va purcede la negocieri directe”.

„Înainte de a începe negocierile, va fi nevoie de stabilirea pozițiilor de negocieri de către fiecare țară membră UE și respectiv de către țara candidată. Acest lucru este de durată”, a specificat Igor Boțan. Potrivit lui, după încheierea negocierilor și, după ce fiecare țară va da acceptul că Republica Moldova este pregătită, va fi eventual semnat contractul de aderare, care va intra în vigoare la data indicată”, a spus Igor Boțan.

Conferențiarul Igor Munteanu, cercetător afiliat IDIS „Viitorul”, a declarat că Republica Moldova are un bagaj de implementare a acquis-ului comunitar de o perioadă de opt ani, perioadă care începe odată cu semnarea Acordului de Asociere cu UE. Acest fapt a permis ca statul să facă progrese, care nu pot fi negate. „Deși, probabil, dacă am fi avut fermitate și capacitate de a gestiona crizele din perioada 2014, 2015, 2016, 2017 cred că rezultatele noastre ar fi fost mult mai bune, mai strălucite. Ar fi existat probabil un nivel de susținere internă din partea populației pentru procesul de integrare europeană, chiar mai mare decât cel din acest moment. Astăzi vorbim despre sondaje de opinie care arată că avem 54-56% sprijin pentru Uniunea Europeană și circa 24-26% sprijin pentru Uniunea Eurasiatică. Asta oferă într-un fel lecții și bătăi de cap pentru guvernare, pentru că nu este un sprijin covârșitor, ci este un sprijin ponderat pentru UE, dar fără îndoială că în societate există și alte opțiuni pe care anumite forțe politice de stânga, pro-Kremlin vor încerca să le exploateze în continuare. Din acest punct de vedere, Republica Moldova are niște handicapuri, dar este o victorie strălucită faptul că am fost incluși în lista celor două state cărora li s-a recunoscut statutul de țară candidat pentru aderare”, opinează”, ex-ambasadorul.

În opinia sa, lucrurile s-au desfășurat în acest mod în primul rând pentru că s-a schimbat fundamental contextul regional. Or, războiul din Ucraina este un factor care a schimbat complet percepția de securitate la nivelul autorităților europene decizionale. Potrivit lui Igor Munteanu, atunci când 66% din cetățenii europeni consideră că Ucraina trebuie să fie apărată contra agresiunii barbare din partea Rusiei, autoritățile europene nu au niciun spațiu de manevră ca să se eschiveze și să găsească pretexte ca să nu sprijine Ucraina. „Accentul principal al acestei abordări din partea europenilor din este legat de factorul moral care a balansat și a contribuit la vizitele nesfârșite ale oficialilor europeni, ale șefilor de state, la sprijinul multidimensional pentru Ucraina, asistență financiară etc.”, explică cercetătorul.

Pe de altă parte, potrivit lui, nimeni nu poate contesta faptul că Republica Moldova, ca și Ucraina, a reușit să încorporeze în legislația sa internă circa 60-70% din acquis-ul comunitar. Respectiv, este o bază solidă care le permite și celor mai sceptici dintre europeni să accepte că aceste țări pot fi atrase mai aproape de modelul de integrare vest-balcanic. În opinia sa, pe lângă contextul regional, trebuie menționat și meritul existenței unui interlocutor la Chișinău. „Schimbarea radicală a puterii politice de la Chișinău, inițial prin alegerea unui nou președinte, iar apoi alegerea unui partid pro-european cu o majoritate covârșitoare în Parlament, au creat la Bruxelles senzația unei predictibilități a cursului european. Dar cu siguranță nu trebuie să fim supra exaltați de momentul actual și în privința perspectivelor de a accelera procesul, pentru că noi avem o formă condiționată de aderare. Această formă de condiționare înseamnă că, înainte de nivelul tehnic de a crea un grup special pentru negocieri, adoptarea unei strategii de negocieri, va trebuie să dăm dovadă de fermitate în obținerea unor rezultate pe reformele interne”, a mai spus Igor Munteanu.

Deputatul din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, Adrian Băluțel, susține că actuala guvernare a primit un mandat clar pentru promovarea și avansarea procesului de integrare europeană. Acesta a fost unul dintre principalele deziderate ale actualei puteri, acest lucru fiind stipulat și în programul electoral. Potrivit lui, până la izbucnirea războiului din Ucraina, guvernarea a întreprins acțiuni în relația cu UE, inclusiv prin scoaterea țării din izolare, implementând recomandările partenerilor europeni pe mai multe domenii. Însă, după începerea războiului din statul vecin, contextul regional s-a schimbat, iar întreaga Europă a înțeles că Republica Moldova, Ucraina, Georgia trebuie să facă parte din lumea liberă.

„Deschiderea pentru a depune cererea pentru obținerea statutului de stat candidat a fost creată într-adevăr de acest război provocat de Federația Rusă în Ucraina. Dar și după începerea războiului din Ucraina, era un număr mare de țări care erau sceptice față de ideea de a oferi statutul de țară candidat pentru Moldova, Ucraina, Georgia. Aveau întrebări pertinente legate de securitate, de capacitatea țărilor de a avansa reformele în condiții de criză. Și aici, rolul Guvernului, al Președinției, al Ministerului de Externe a fost să arate progrese și capacitatea de a face față crizei într-o manieră solidară cu cetățenii ucraineni, dar și capacitatea de a face față unor provocări de a avansa reforme în pofida crizei”, a menționat parlamentarul.

În opinia sa, acesta este cel mai important lucru pe care guvernarea a reușit să-l fac. De asemenea, este vorba despre o politică externă extrem de activă și detaliată – s-a purces de la discuții destul de generale din trecut la subiecte foarte concrete. „Am reușit să convingem țările care aveau un grad mai mare de scepticism față de ideea de a oferi statutul de țară candidat pentru Moldova și Ucraina. Și în mod evident am reușit să creăm acest val de suport pentru Moldova, în particular, pentru că totuși analiza cererilor nu a fost una la pachet, ci procese paralele și separate. Crearea acestui val de suport în cadrul UE cu siguranță este datorat faptului că și cetățenii Republicii Moldova s-au manifestat solidar după războiul din Ucraina. Contextul regional predispune, dar și a fost făcută o muncă diplomatică enormă în ultimele luni”, a mai spus Adrian Băluțel.

Dezbaterea publică la tema „De ce Republica Moldova a primit statutul de candidat? Când și în ce condiții poate deveni membru cu drepturi depline al UE?”, organizată de IPN, a fost ediția a 254-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Bună dimineața, România!
Meteo Chișinău
5,52
Cer senin
Umiditate:95 %
Vint:4,12 m/s
Sat
11
Sun
10
Mon
7
Tue
5
Wed
6

Ultimele știri

Președinta Maia Sandu a discutat cu mai mulți oameni de cultură despre referendumul privind aderarea la UE

Președinta Maia Sandu a discutat cu mai mulți oameni de cultură despre referendumul privind aderarea la UE

Consiliul Superior al Procurorilor a decis: Octavian Iachimovschi este candidatul la funcția de procuror general al Republicii Moldova

Consiliul Superior al Procurorilor a decis: Octavian Iachimovschi este candidatul la funcția de procuror general al Republicii Moldova

Mama lui Alexei Navalnîi spune că a văzut cadavrul fiului ei. Anchetatorii au încercat să o forțeze să accepte înmormântarea opozantului în secret

Mama lui Alexei Navalnîi spune că a văzut cadavrul fiului ei. Anchetatorii au încercat să o forțeze să accepte înmormântarea opozantului în secret

Maia Sandu și Dorin Recean au salutat decizia UE de a sancționa persoanele responsabile pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova: Semn clar că avem sprijinul UE în lupta împotriva războiului hibrid al Rusiei

Maia Sandu și Dorin Recean au salutat decizia UE de a sancționa persoanele responsabile pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova: Semn clar că avem sprijinul UE în lupta împotriva războiului hibrid al Rusiei

Franța răspunde amenințărilor Kremlinului de a doborî avioanele de patrulare deasupra Mării Negre: Se explică prin faptul că Rusia se află în dificultate pe câmpul de luptă din Ucraina

Franța răspunde amenințărilor Kremlinului de a doborî avioanele de patrulare deasupra Mării Negre: Se explică prin faptul că Rusia se află în dificultate pe câmpul de luptă din Ucraina

VIDEO | Peste 500.000 de țigări care urmau să ajungă ilegal în Uniunea Europeană, confiscate de oamenii legii

VIDEO | Peste 500.000 de țigări care urmau să ajungă ilegal în Uniunea Europeană, confiscate de oamenii legii

Curtea Constituțională a suspendat modificările efectuate la Codul Fiscal privind restituirea taxelor din bugetul local al UTA Găgăuzia până la soluționarea cauzei în fond

Curtea Constituțională a suspendat modificările efectuate la Codul Fiscal privind restituirea taxelor din bugetul local al UTA Găgăuzia până la soluționarea cauzei în fond

În Republica Moldova se înregistrează tot mai puține cazuri de gripă sezonieră și de infecții respiratorii

În Republica Moldova se înregistrează tot mai puține cazuri de gripă sezonieră și de infecții respiratorii

Candidații la funcția de procuror general al Republicii Moldova, intervievați de Consiliul Superior al Procurorilor. Detalii

Candidații la funcția de procuror general al Republicii Moldova, intervievați de Consiliul Superior al Procurorilor. Detalii

FOTO | Expoziția de icoane pictate pe cutii de muniție, inaugurată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei pentru a comemora doi ani de război în Ucraina

FOTO | Expoziția de icoane pictate pe cutii de muniție, inaugurată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei pentru a comemora doi ani de război în Ucraina

Arhivă Radio Chișinău