Prețul cerut este de 180 de milioane lei, la care se adaugă o obligațiune de a face investiții de circa 93 milioane euro în următorii doi ani, scrie Mold-Street.

Agenția Proprietății Publice nu a oferit deocamdată nicio explicație referitor la motivele scoaterii la privatizare a Vestmoldtransgaz și dacă există condiții "mai deosebite" pentru participare la acest concurs.

De ce Moldova renunță la o finanțare de circa 92 milioane euro

E o mișcare aparent surprinzătoare, în condițiile în care sunt practic gata lucrările de pregătire a licitației pentru extinderea de la Ungheni la Chișinău a proiectului de interconectare a sistemelor de transport de gaze ale Republicii Moldova și României. Prima etapă a fost încheiată în 2014, iar pentru a putea finaliza proiectul, este nevoie de construit gazoductul Iași–Ungheni până la Chișinău, cu o lungime de 117 kilometri.

În plus s-a negociat și părea bătută în cuie, alocarea de către Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) a unui pachet de finanțare de 92 milioane de euro pentru construirea conductei Ungheni – Chișinău (BEI și BERD împrumută câte 41 milioane euro, UE acordă un grant de 10 milioane euro, iar contribuția Moldovei este de un milion de euro).

Totodată Guvernul a aprobat, iar Parlamentul a votat încă în iulie 2017 în prima lectură, proiectul de ratificare a acordurilor cu BERD, BEI și UE pentru această finanțare.

Privatizarea Vestmoldtransgaz ar putea duce la renunțarea la acest acord, iar Moldova poate rata accesarea nu doar a creditelor de la BERD și BEI prevăzute în acest scop, dar și a grantului de 10 milioane euro.

Acest lucru nu era exclus chiar de autorități. În iulie 2017, când Parlamentul a votat în prima lectură ratificarea acordurilor de împrumut pentru construcția gazoductului Ungheni-Chișinău, viceministrul Economiei Vitalie Iurcu a anunțat că este analizată posibilitatea de investiții private în construcția gazoductului, deoarece este și interesul părții române să vină cu investiții în acest proiect.

„Scopul aceste privatizări este de a elibera statul de nevoia de a se împrumuta și de a-și asuma această obligațiune investițională, pentru a putea investi în alte domenii. Respectiv obligațiunea de a construi această conductă va fi transmisă pe seama unui partener privat, care va trebui să realizeze proiectul întocmai cum este prevăzut în prezent”, a declarat pentru Mold-Street Călin Negură, șef al Direcției politici energetice din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Citiți continuarea pe mold-street.com.