DIICOT România cere transferarea procedurii penale în dosarul privind Vlad Plahotniuc în R.Moldova
-
14 Mai 2018 17:29
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România a cerut transferarea procedurii penale în Republica Moldova în dosarul care îl vizează pe liderul PD, Vlad Plahotniuc, scrie G4Media.ro.
Astfel, sursa citată notează că presa de la București și Chișinău anunța, în noiembrie anul trecut, că șeful PDM este vizat într-un dosar penal în România, la DIICOT, pentru mai multe infracțiuni: constituirea de grup infracțional, șantaj, înșelăciune și spălare de bani.
Urmărirea penală a fost începută in rem anul trecut. Dosarul a fost constituit în aprilie 2017 ca urmare a unei plângeri penale formulate de fostul deputat și omul de afaceri, Veaceslav Platon, care a reclamat autorităților de la București că Vlad Plahotniuc l-ar fi înșelat și deposedat de acțiuni la bănci și companii de asigurare din R. Moldova: Victoriabank, Banca de Economii, ASITO, Victoria-Asigurări și Alfa Engineering. El s-a plâns procurorilor de peste Prut că Plahotniuc ar fi pus la cale un “take over” al afacerilor sale prin intermediul autorităților din Republica Moldova – Banca Națională a Moldovei și organele de procuratură.
În februarie acest an, DIICOT a cerut Tribunalului București să aprobe cererea de transfer a procedurii penale în Republica Moldova pentru mai multe motive. „Posibilele infracțiuni sesizate nu au fost comise, nici măcar în parte, pe teritoriul statului român și, în consecință, administrarea unor mijloace de probă ar fi extrem de îngreunată”, arată procurorii DIICOT în cererea de transfer a procedurii penale. DIICOT mai arată că, deși Plahotniuc are cetățenia română, el locuiește mai mult în Republica Moldova, iar faptele de care este acuzat de către Veaceslav Platon ar fi fost comise tot acolo.
Tribunalul București a admis solicitarea DIICOT la începutul lunii martie, iar marți, 15 mai, se judecă apelul la Curtea de apel București. Procedurile judiciare nu sunt anunțate pe site-urile Tribunalului și Curții de Apel București fiind invocat “elementul de extraneitate”, însă informațiile sunt certe, potrivit documentelor consultate de G4media.ro.