"Ne pregătim ca ucrainenii să fie găzduiți într-un fel de sate ucrainene, unde ar putea exista creșe și educație pentru copii în ucraineană, la care vor putea participa ucrainenii înșiși", a spus oficialul, într-un interviu pentru cotidianul Berlingske, potrivit Agerpres.

Aceste "sate", răspândite peste tot în Danemarca și al căror număr nu a fost specificat, ar putea fi instalate în foste complexuri spitalicești și școlare, în cazărmi sau în centre de bătrâni dezafectate. Ele vor putea găzdui câte o sute de persoane.

Această inițiativă diferă de practicile de primire obișnuite din Danemarca, unde solicitanții de azil și refugiații sunt în mod tradițional răspândiți peste tot în această țară cu 5,8 milioane de locuitori.

"Am început printr-o politică de integrare normală, dar estimările pe care le am în față arată că trebuie ca primirea să fie mai flexibilă", a explicat Mattias Tesfaye, adăugând că nu vrea "să închidă ușa Danemarcei".

Potrivit ministrului, numărul ucrainenilor care ajung în Danemarca ar putea depăși pragul de 40.000 până la 17 aprilie, adică dublu față de numărul de sirieni ajunși în 2015.

Danemarca duce în general o politică privind migrația extrem de restrictivă și are un obiectiv de zero solicitanți de azil. Însă a adoptat o lege specială care le permite solicitanților de azil ucraineni să înceapă să lucreze sau să meargă la școală foarte repede și care îi exceptează de la o măsură controversată de confiscare a unor bunuri scumpe pentru a-și finanța găzduirea.

De atunci, aproape 19.000 de ucraineni au cerut un permis de ședere, iar peste 2.600 dintre ei l-au obținut.