Cererea procurorului va fi înaintată unei camere preliminare, din care fac parte trei magistrați, respectiv președinta completului, Iulia Motoc din România, Maria del Socorro Flores Liera din Mexic și Reine Alapini-Gansou din Benin, notează sursa.

Această cameră nu are un termen limită pentru a se pronunța asupra cererii procurorului CPI. În cazuri anterioare, hotărârile au fost emise în intervale de puțin mai mult de o lună, până la trei luni.

Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI) Karim A.A. Khan a anunțat luni că a depus cereri de mandate de arestare în fața Camerei preliminare I a CPI în legătură cu situația din teritoriile palestiniene, cu precădere din Fâșia Gaza, iar cererile îi vizează pe premierul israelian Benjamin Netanyahu și pe ministrul apărării Yoav Gallant, dar și lideri Hamas pentru presupusa lor implicare în crime de război și crime împotriva umanității.

Ministrul israelian de Externe, Israel Katz, a calificat luni drept o “decizie scandaloasă” cererea procurorului Curții Penale Internaționale (CPI) de emitere a unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război și împotriva umanității comise în Fâșia Gaza, mandate cerute de același procuror și împotriva liderilor grupării Hamas.

Războiul din Fâșia Gaza a fost declanșat de un atac sângeros al mișcării islamiste palestiniene ai cărei combatanți s-au infiltrat pe 7 octombrie 2023 în sudul Israelului, atac soldat cu peste 1.170 de morți, majoritatea civili.

Din cele 252 de persoane luate atunci ostatice de Hamas, 124 sunt încă deținute în Fâșia Gaza, dar 37 au murit între timp, conform armatei israeliene.