CIJ a cerut totuși Rusiei să protejeze și să respecte drepturile ucrainenilor și ale tătarilor în Crimeea, peninsula pe care Moscova a anexat-o în martie 2014.

Conflictul între armata ucraineană și rebelii proruși din estul Ucrainei, izbucnit în aprilie 2014, la o lună după anexarea Crimeii, s-a soldat până în prezent cu circa 10.000 de morți.

În acest context, guvernul de la Kiev a cerut CIJ să dispună de urgență măsuri pentru ca Moscova să pună capăt oricărui sprijin pentru rebelii din estul Ucrainei, precum și 'campaniei de purificare culturală' în peninsula Crimeea.

Executivul ucrainean a invocat încălcarea de către Rusia a Convenției internaționale pentru reprimarea finanțării terorismului (CIRFT) și a Convenției Internaționale pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (CIEDR).

Însă în verdictul dat miercuri, CIJ a estimat că nu se întrunesc condițiile pentru a da curs solicitării Kievului privind conflictul din estul Ucrainei, a precizat judecătorul Ronny Abraham la citirea deciziei.

Instanța internațională cu sediul la Haga a acceptat totuși să dispună unele măsuri privind 'situația vulnerabilă' a ucrainenilor și tătarilor din Crimeea, estimând că există 'un risc iminent' pentru un 'prejudiciu ireparabil'.

Prin urmare, CIJ a cerut Rusiei 'să se abțină de la menținerea sau impunerea unor limitări ale capacității comunității tătarilor din Crimeea de a-și păstra instanțele reprezentative, inclusiv Majlis', parlamentul acestei comunități musulmane deportate de Stalin din Crimeea. De asemenea, Moscova trebuie să ia măsuri pentru a asigura învățământul în limba ucraineană în peninsula Crimeea, a mai decis CIJ.

Guvernul de la Kiev a ales calea unei cereri în regim de urgență, prin care CIJ să decidă măsuri provizorii, în așteptarea unei hotărâri prin care această instanță să accepte sau să-și decline competența în chestiunile sesizate, ceea ce poate dura luni sau chiar ani.