De asemenea, potrivit sursei citate, Curtea de Conturi s-a referit în auditul său și la scandaloasa distribuire a testelor și lanțetelor pentru bolnavii de diabet prin intermediul Poștei Moldovei, organizat de ex-directoarea CNAM, Tamara Andrușca, fost membră a Curții de Conturi, și Silvia Radu, fostă ministră a Sănătății, în guvernul Filip. Auditul a constatat că la Poșta Moldovei au ajuns 2 milioane de lei fără a fi evaluate opțiuni alternative, fără să existe un registru al pacienților care chiar aveau nevoie de ele, iar peste 4.500 de teste au returnate către companie.

Evaluarea și analiza de către auditorii Curții de Conturi a datelor din sistemul informațional automatizat „Medicamente compensate” a stabilit înregistrări eronate în 662,0 mii de rețete prescrise oamenilor, în sumă de 76 milioane lei. În cele mai multe cazuri – peste 630 de mii de rețete – auditorii spun că au identificat vârste diferite și neveridice pentru unul din același cod numeric personal. Peste 7.000 de rețete aveau aceeași serie și număr, în peste 4.000 de rețete datele beneficiarului corespuneau cu numele medicului care a prescris rețeta, iar în peste 400 din cazuri nu existau niciun fel de date ale beneficiarului.

Anul acesta nu mai miroase a delapidări

Nici auditorii, nici membrii Curții de Conturi nu au discutat desfășurat acest subiect, la fel cum s-a întâmplat anii precendenți, deși suma totală a rețetelor compensate cu erori în 2019 este remarcabil mai mare comparativ cu sumele vizate în rapoartele anterioare ale Curții. În anul 2018, președintele Curții de Conturi de atunci, Veaceslav Untilă, era sigur că neconformitățile depistate în eliberarea medicamentelor compensate are substrat de fraudă. Atunci, Curtea de Conturi explica faptul că o singură persoană, inexistentă de altfel, ar fi beneficiat de 219 rețete compensate într-o singură lună, ceea ce ar fi însemnat că ar fi mers uneori și de două ori într-o zi la farmacie. Untilă a glumit atunci că beneficiara ar fi decedat deja de la o cantitate atât de mare de medicamente. Curtea anunța atunci că va transmite toate datele la Procuratură. „Aici miroase a delapidări”, spunea el.

Anul trecut problema rețetelor eronate a persistat. Curtea nota în raportul său că după atenționarea privind erorile într-un număr copleșitor, CNAM a invalidat peste 1,9 milioane de rețete, ceea ce reprezintă o treime din volumul total de rețete recepționate. Cea mai frecventă eroare reprezintă lipsa sau repetarea codului numeric al beneficiarului. Cauza acestei erori ar ține de lipsa interconexiunii sistemului informațional „Medicamente compensate” cu Registrul de Stat al populației, iar funcționalitatea acestuia în regim offline nu asigură identificarea și eliminarea erorilor. Chiar dacă CNAM invalidase deja un număr impunător de rețete, Curtea identificase erori în valoare de peste 1 milion de lei. Deja nimeni nu mai vorbea de suspiciuni de fraudă. La fel nici în 2020. Justificarea erorilor până astăzi este aceeași – lipsa unui sistem informațional performant.

Valentina Buliga, al treilea director general al CNAM într-un singur an, a fost prezentă la ședința de prezentare a raportului Curții și a spus că instituția cunoaște problema și ia măsuri. Anul acesta ar trebui să avem un sistem informațional performant care să semnaleze toate erorile. „CNAM eliberează 8 milioane de rețete către 500 de mii de beneficiari. Erorile pot fi eliminate numai printr-un sistem informațional performant E-Rețeta, care va avea filtre și funcționalități care să asigure eliminarea tuturor erorilor pe care le-am semnalat și noi”. Valentina Buliga a mai spus că există deja un concept al acestui sistem informațional și că deja a fost demarat un concurs pentru selectarea companiei care se va ocupa de dezvoltarea lui.

 CITIȚI continuarea pe SĂNĂTATEINFO.MD