În pledoaria sa, reprezentantul Ministerului Justiției, Mihai Gheorghiș, a susținut că prevederile contestate permit autorităților din Găgăuzia să participe, prin propuneri, aprobări sau acorduri, la numirea unor funcționari din instituțiile statului, cum ar fi poliția, Serviciul de Informații și Securitate, administrația electorală și Ministerul Justiției.

Mihai Gheorghiș a subliniat însă că regiunea autonomă găgăuză are competențe doar în domeniile politic, economic și cultural, dar nu poate participa la exercitarea atribuțiilor suverane ale statului, cum ar fi securitatea națională, administrarea proceselor electorale sau organizarea sistemului de ordine publică.

El a precizat că autoritățile centrale pot consulta reprezentanții Comratului, însă consultarea nu este o condiție obligatorie pentru numirea funcționarilor din instituțiile naționale.

„Autonomia Găgăuziei există în cadrul Constituției. Este o autonomie reală, însă limitată de caracterul unitar al statului și de competențele autorităților naționale. În sesizare se arată că articolul 111 din Constituție atribuie Găgăuziei competențe în domeniile politic, economic și cultural. Totuși, acesta nu îi conferă competențe privind organizarea și exercitarea funcțiilor suverane ale statului, precum securitatea națională, administrarea procesului electoral sau lanțul de comandă al poliției. /.../ Consultarea este compatibilă cu Constituția, condiționarea funcțiilor statului de voința unei autorități politice regionale nu este compatibilă cu statul unitar”, a declarat acesta.

În replică, reprezentantul Adunării Populare a Găgăuziei, avocatul Iurie Mărgineanu, a susținut că interpretarea propusă de Ministerul Justiției restrânge conținutul autonomiei garantate de articolul 111 din Constituție.

Iurie Mărgineanu a mai invocat principiul loialității constituționale, susținând că obligația de a respecta statutul special al Găgăuziei revine nu doar autorităților autonomiei, ci și autorităților centrale. Totodată, acesta a pus sub semnul întrebării argumentul Ministerului Justiției potrivit căruia implicarea Adunării Populare în numirea unor funcționari ar reprezenta un act politic, arătând că și alte instituții ale statului, inclusiv autoritatea electorală centrală, sunt constituite prin decizii ale unor autorități politice.

„În viziunea Ministerului, ce-i mai rămâne Găgăuziei la autodeterminare? Dacă eliminarea ori participarea autorităților regionale în procesul de numire a funcționarilor în regiune și dacă nu cumva Minsiterul, prin aceasta, dorește să golească de conținut Constituția printr-o interpretare restrictivă?”

Contextul în care a fost depusă sesizarea la Curtea Constituțională este legat de criza electorală din Găgăuzia, unde organizarea alegerilor regionale a ajuns în impas, inclusiv din cauza unor neconcordanțe între legislația autonomiei și cadrul legal național.